Am citit cartea, apoi am vazut filmul.
A fost prima carte pe care am citit-o. Cel putin asa-mi spune memoria, asa spune memoria celor ce m-au avut pe atunci prin preajma. Am inceput sa buchisesc pe la 5 anisori si ceva. Invatasem literele cu ajutorul unei table mici, postate in bucatarie. Dupa ce o perioada “m-am facut” ca citesc – pentru ca nu prea puteam lega chiar toate frazele intre ele – i-am dat drumul. Pe bune. Intens si apasat. Legendele Olimpului.
Asta a fost prima mea carte. Cartea de capatai. Eroi si Zei. Cand deschideam copertile celor doua volume priedeam notiunea timpului si spatiului. Ma trezeam pe la 5 dimineata sa pot citi pana la 7.30 cand plecam la scoala. Nu mai eram un copil ce citeste, eram erou. Zeu arareori, nu prea tineam cu ei. Dar erou eram. Plecam la lupta, asediam cetati, ma rugam in temple, faceam sacrificii, ucideam monstri, aveam prieteni si dusmani, imi lustruiam armele, iubeam si uram. Multe sentimente si multa actiune pentru un copil de 5-6 ani.
Nu am citit o singura data volumele. Ci de… 7-8 ori. Consecutiv. Poate chiar de mai multe ori. Pana am facut copertile ferfenita. Eram beteon la mitologie, ma specializasem pana si in semizei si alte creaturi ce traiau…pe atunci. In mintea mea era extrem de clar cum arata Ahile, Heracle, Zeus, Hidra din Lerna, Troia, Grajdurile lui Augias, Minotarul si Labirintul lui, Olimpul. M-am mirat cat de tare straluceste lana de aur a berbecului, am avut mari emotii pe tot parcursul calatoriei argonautilor, am nadajduit si am disperat alaturi de Dedal si Icar. Si m-am intrebat daca pot fi cu adevarat facute aripi mari din aripi mici lipite intre ele cu ceara. Deznodamantul m-a ajutat sa nu-mi confectionez si eu aripioare si sa sar de pe bloc cu ele. Cand nu citeam, desenam.
Bineinteles tot scene din Legendele Olimpului. Pe langa desenele de insiratie greceasca ce ornau paginile cartii, m-au ajutat si niste volume din Istoria Artei pe care le avea tata. Am gasit eu acolo niste vase pictate, niste fresce din temple vechi. De acolo am luat modelul scutului, coifului, sulitei ori ghioagei. Si desenam, nenica, cu atata ravna de-mi puneam si sufletul in foile alea. Mama poate confirma.
Anii au trecut.
Si dupa aproape 30 de ani, mai ceva ca in Dumas, ieri seara am fost la filmul Clash of the titans. 3 D. Va dati seama, sper, ce amotie ma anima. Dupa atata vreme urma sa-i reintalnesc pe eroii, idolii, prietenii copilariei mele. In plus ar fi urmat sa beneficiez de rezultatele tehnologiei actuale ce urmau sa-mi arate (3d) Olimpul pe bune, fiare ingrozitoare, eroi si armuri.
Ei bine… dezamagire totala. Lumea inchipuita de un copil de 5-6 ani bate la cur lumea inchipuita de orice regizor – scenarist-facator de efecte speciale-costumagiu – creator pe calculator. Eroii mei erau mai puternici, zeii mei mai impunatori, Olimpul meu mai mare, mai stralucitor, nectarul meu mai dulce si ambrozia mea mai buna. Luptele mele arau…altefel, trairile mai intense, emotia mai puternica.
Si nu a fost nevoie de o armata de oameni sa-mi ofere toate astea. Nici nu s-au cheltuit jdemilioane de dolari. Nu tu actori, nu tu nimic. A fost nevoie doar de doua volume, de pagini usor ingalbenite, de imaginatie si de dorinta de a-ti construit de mic lumi. Alte lumi. Cartea bate la orice ora filmul. Ales bules.
Care ai mai fost fan de Legendele Olimpului? Deschidem fanclub.
vazut. aiurea total. la fel ca si filmul cu copilul ala cretin cu fulgerele furate din Olimp. niste prostii.
sa vezi ce rezumate or mai scrie pruncii daca ar avea Legendele Olimpului la lecturi obligatorii…
i’ll join da’ club….si mie mi-au placut muuuult…si cand jucam cu mami robingo in bucatarie, tot timpul imi alegeam domeniul “mitologie”
Bun venit, Sofia!
io
filmu’de mare laba
Acu astept Robin Hood.
De departe fan Hefaistos, pentru că mi se părea mie că e mai amărât. Mă şi mir că n-am făcut Metalurgia !
)
Iar în tine, Dono, se văd de la o poştă aripile de atunci.
Încă o dată: poveşti multe şi frumoase, viitoarei domnişoare !
Ohoo, o sa am grija sa-i citesc Legendele Olimpului. Sanatosi sa fim!
fan prin alianta…seara de seara ii citeam fwetitrei mele legendele olimpului, pina am descoperit cum poti adormi atit copii cit si sotii cu ele. am gasit atunci AVENTURILE LUI HABAR-n_AM…si uite asa, seara de seara aveam de ales unde imi parchez visele.in olimpul disparut ce adormea in continuare copii si sotii sau in lumea reala …habar nu aveam ce planuri urzeau zeii, semizeii, minotaurii, atenele,afrodi(ziacele)ditele ciclopii(cu urmasii lor de renume …ciclop neam cu ingerul service).
Si mie mi-a placut cartea de care vorbesti. Avea o aura de mister, era ceva special. Iar filmul, pe care l-am vazut si eu la cinema, nu e o mare realizare artistica. Efectele speciale 3D arata bine, dar povestea e foarte “subtire”.
si eu am citit intii cartea si apoi am vazut piesa. dezamagire imensa…am plecat vorbind singura, si intrebindu-ma cit trupeu sa ai sa faci praf intre-o ora si jumatate un roman de referinta al literaturii romane moderne. nu v-am spus care este cartea. ARTA CONVERSATIEI-ileana vulpescu, pusa in scena la fostul teatru giulesti…ceva jalnic. nimic de luat in seama, tot acel roman s-a strigat,tipat,zbierat…pe o scena unde lumina se dadea cu portia, frigul din sala era ucigator,dezamagirea a fost de exceptie. cred ca nici o cuvintare de-a raposatului nu mi-a produs atita dezamagire(nici chiar cind eram obligati sa invatam citatele de maxima absurditate , din congrese, cuvintari,teze, paranteze,proteze).preferam, ca un singur actor sa fi venit cu cartea in mina, sa o citeasca de la cap la cap, virgula cu virgula si sa inteleaga ce citeste. nu sa faca un fel de nimic…
Ati vazut vreo ecranizare reusita a vreunei carti grozave? care? ca eu nu-mi amintesc; filmul de care spui tu, Dono, nu l-am vazut si nici n-o sa ma ingramadesc.
mda, imi vine in minte Pe aripile vantului… o fi singura exceptie?!
cat despre Legende, daca zici asa, sa stiu, sa nu ma duc. in mintea mea, vorba ta, zeii erau stralucitori si frumosi, eroii erau eroi, Olimpul era ca o elvetie fara vacute…
Legendele Olimpului, Iliada, Cei trei muschetari, Masca de fier, Robin Hood si cate si mai cate povesti grozave si minunate care ne-au incantat copilaria si ne-au facut sa traim intens au fost terfelite de imaginatia excentrica a unor regizori. Cel mai tare ma enrveaza ca ei fac milioane de euro pe porcariile astea pe care ei le numesc capodopere, deprimant..absolut deprimant.
Bun venit, anca.
Eu am m-am intalnit cu mitologia pe 7-8 ani cand am pus mana pe o repovestire pentru copii “Iliada si Odiseea” (am plans cand Ahile l-a omarat pe Hector). “Troy” cu bradu lu pit nu aduce nici pe departe cu ce s-a infiripat in mintea mea. ( E ca si cum as compara versurile de la o manea cu agramaticalitati cu o poezie de Blaga).
@sys: apropo de cartile copilariei muschetarii cu Michael York mi se pare mai mult decat decent
Eu! Eu! Eu sunt fana! Am primit cartile la sfarsitul clasei a 2a de la invatatoare si le-am citit de vreo 10 ori (nu exagerez!). Acum le-am facut cadou verisorului meu pe care il pregateste de pe acum matusa pentru aventurile ce ii vor insoti copilaria citindu-i cat de des poate din fragmente din carti
Catherine si Alinux, chiar aveti dreptate, uite ca mai sunt si ecranizari mai de Doamne-ajuta; alea de acum multi-multi ani, mi se pare; astea mai noi is pline de tot felul de efecte speciale, care uneori umbresc povestea in sine; parerea mea.
“Era odata un oras de basm, locuit de prichindei. Li se spunea princhindei pentru ca erau mici, mici de tot.” Cu ajutorul lui Habarnam am invatat eu sa citesc. Am avut o copilarie plina de carti. Legendele mele aveau si poze (statui si vase de lut): imaginile din planse prindeau viata pe masura ce citeam. Zeilor si eroilor antici li s-au alaturat personajele celor 1001 de nopti, temerarii ciresari, muschetarii, cavalerul Ivanhoe, capitanul Nemo si marile sale minunate, inginerul Cyrus Smith si prietenii sai (mult mai interesanti decat Robinson).O lume minunata, o lume de visare, in care imaginatia lucra. Sper sa pot da mai departe copiilor mei dragostea pentru cuvantul scris.
Scheletul meu e plin de cuvintele citite ATUNCI care au intrat in minte si s-au depus in oase
Dono, Clash of the Titans nu am vazut, dar, din pacate, am vazut Percy Jackson and the Lightining Thief, or something. Oooo, my God! Acolo sa te tii tristete. Sa-ti spun doar ca Pierce Brosnan e centaur :d, iar Uma Thurman era Hidra. Super.
Pai cred ca pe Uma a prins-o binisor rolul
Bun venit.
pot sa ma alatur si eu clubului? am citit legendele olimpului abia printr-a III-a sau a patra, da’ le-am tocit dupa-aia.
cartea e mai misto decat filmul.
din fericire, sau din neferice am invatat repede ca ecranizarile sunt apa de ploiae si ca
sunt de acord cu catherine, “pe aripile vantului” are o ecranizare buna. dar, din pace, nu-mi place micheal york, asa ca….
ca ecranizare buna “stiri de acasa”. t.o: “shiping news” cu kevin spacey, parca si julliane moore. citesc acum cartea, dupa ce am vazut filmul de vreo 2 ori. pot sa zic ca ecranizarea n-a fost rea deloc.
haha si mie mi-a placut foarte mult legendele olimpului ;x
Buna seara dragi prieteni!
Mi-ati lipsit cat timp am fost departe de net! Da Dono, si eu am fost un fan al legendelor Olimpului si-mi creasem prin ele lumea mea, o lume incarcata de eroi neinfricati, cu care ma identificam fara pic de modestie, asemenea oricarui copil. Nu, nu am vazut filmul dar cred ca acum, chiar daca l-as vedea, sunt sigur ca nu s-ar ridica la nivelul cartii, cum se intampla de obicei cu ecranizarile dupa romane.
Sa traiesti, Nea Costache si o seara buna tuturor iubitorilor de mituri si legende.
Probabil că dacă ţi-ar fi pus cineva atunci clasica întrebare “Ce vrei să te faci când vei creşte mare?” ai fi raspuns fără ezitare Hercule
mare greseala ai facut
eu niciodata cand imi place o carte nu ma duc sa vad filmul ca stiu ca nu are cum sa imi placa… eu la filme ma uit cu alt scop… ca sa vad povesti pe care nu le stiu.. sa astept in suspans finalul, iar daca am citit cartea acest efect nu mai exista. iar in al doilea rand ecranizarea nu se potriveste deloc cu ce am eu in cap si sunt dezamagita.
si, da, mi-au placut Legendele Olimpului
Aricica, nu. Ma fascina Ulise. Si-l apreciez si acum. Daca ar fi sa aleg intre un pumn puternic si o minte iscusita, alegerea-i usora
Bun venit.
Interesant, în general la vârste mici fetele sunt atrase de personaje frumoase, prinţese, zâne, iar băieţii de personaje puternice. Tu faci excepţie de la regulă
Heracle rupea tot. Dar Ulise suferea si ii era dor de casa si de Penelopa lui. Probabil de-aia imi era mai aproape de suflet. Ori poate doar asa cred acum, s-a intamplat demult…
Si eu am fost fan legendele Olimpului in copilarie. Si am fost foarte dezamagita cand am aflat ca nu exista zei. Nu de alta, dar pornisem un razboi personal cu Hera.
Dono, inca o data postul tau e pe sufletul meu.
Cartea asta inca traieste, nu ai nevoie de filme, cand te mai duci in Grecia lasa leneveala de pe plajele cosmopolite si vezi Peloponezul, la cativa km sud de Corint ai Nemea, Micene, Tirint – unde s-a nascut Hercule, Argosul, Lerna, lui Agamemnon, mai treci de muntii Arcadiei si ajungi la Sparta.
O ecranizare buna, chiar foarte buna, desi nu prea fidela povestii originale, este Odiseea lui Koncealovski, poate cel mai bun film in care joaca mafiotul simpatic Armand Assante.
Ecranizarea lui Iason si argonautii, se difuza intr-o vreme des pe Hallmark, e suportabila oarecum.
OOOO… ma simt bine pe aici. Eu dupa ce am citit Legendele Olimpului am zis ca devin politeista
) Mie mi-au placut mai mult zeii si eram un fel de hot, pentru ca la mine in casa nu erau carti si luam de la cine apucam.
Dono, sa citesti si Eneida lui Vergilius (in ideea ca ai timp). E minunata!!!
Imi place sa te citesc pt ca rezonez cu cam tot ce scrii, Dono:) Si eu am invatat sa citesc cu legendele Olimpului, am fost mereu intrigata de nedreptatile lui Zeus, de legile unei lumi care nu se aplicau in lumea noastra si la fel cred ca nu as reusi sa ma conectez la o ecranizare pt ca exact ca tine sunt convinsa ca as fi dezamagita. Facand parte din categoria copiilor cu cheia de gat citeam zilnic de la 12 la 4 pana veneau parintii acasa. eu cred ca a fost norocul meu asta atunci am pus bazele cunostintelor mele de acuma, am citit toata biblioteca parintilor pana am ajuns in clasa a 8-a. Si eu am sa fiu mama de fata si una din cele mai mari dorinte ale mele este ca ei sa ii placa sa citesca. Suntem in alta tara si o sa imi fie greu sa o introduc la Habarnam , recreatia mare, povesti nemuritoare avand concurenta lui winny the pooh si a printeselor, dar sper sa reusesc cumva. Ah si mai era o carte care o citeam mereu cu cate un sandvich in mana nu mai retin titlul cartii dar era scrisa intr-un mare fel de Octav Pancu si avea mai multe povestiri ironice ve dragute, tin minte titlul uneia:nu pleca ziua mea frumoasa. Ai citit-o?:)
Buna dimineataaaa!
Multumesc, Dianau, de vorbele bune, sa ai nastere usoara si sa fiti sanatosi. Cred ca am ratat cartea cu povestioare de care zici. Bun venit!
ana, am ajuns pana la Termopile, am vazut statuia lui Leonidas, am fost si pe muntele Olimp. Pe zei nu i-am vazut ca era o ceata teribila
Bun venit!
Mary Jane, am citit Eneida. Ma rog, o adaptare.
Anushka, ma bucur.
Buna dimineata!
Eu chiar insist sä le cititi si fetitelor voastre genul ästa de cärti pentru cä, uite, eu am citit nemuritoarele si alte politiste. Dar, niciodatä nu e prea tärziu si-acum stiu ce cärti sä-mi cumpär, cänd vin in tarä.
Cafea fierbinte, de luni, pentru o säptämänä frumoasä, dragilor.
neatza … si eu sint mare fan al legendelor olimpului, eneida … iar ca ecranizare reusita a unei carti, imi aduc aminte de o versiune a “contelui de monte cristo” de prin anii 70-80 …atunci se difuza duminica dimineata cite un episod, iar dupa primele 2-3 am decis sa citesc cartea (doua volume) si cred ca n-am fost dezamagita de ecranizare … acum prefer sa nu mai vad filmele facute dupa carti care mi-au placut, tocmai pentru ca nu-mi plac viziunile regizorilor care matrasesc povestea
‘Neata, everybody! Si eu am citit cele doua volume de nenumarate ori. Ce sa mai, total amorezata am ramas de legende pana in ziua de azi. Preferatii mei, insa, erau zeii. Cel mai mult imi placea de Artemis si de Apollo, ea sora serioasa si el fratele cantaret si amorez. Si de Pan, ca imi era mila de el ca era uratel si se speriau nimfele de el. Si cel mai si cel mai mult mi-a placut povestea de dragoste dintre Eros si Psyche. Offfff, oare copiii mai au chef sa citeasca asa ceva?
Mare nefericire pe orice devorator al cărților legate de mitologie. Și pe mine m-au bucurat legendele pentru ca zilele astea când am văzut filmul să mă enerveze profund.
Am fost 6 persoane la vizionare. Numai pe mine m-a călcat pe nervi filmul, pe ceilalți nu, chiar le-a plăcut. Surpriza? Eu eram singurul care a citit cărțile.
Buna ziuaaaaa!!!!
Si eu ma declar fan Legende.Nu le-am mai citit din copilarie, dar le tin minte destul de bine.Nu esti singurul nemultumit de Clash of the titans,deci nu cred ca ma duc sa-l vad.
Eu vad ecranizarile din curiozitate,si ca sa vad peisajele din carte.
O ecranizare buna mi s-a parut cea dupa Stapinul Inelelor, respecta destul de bine cartea.
Din curiozitate am citit si seria Amurg, si acum astept sa vad filmele, sa vad ce i-a trecut prin cap regizorului.
Alexule, mie nu mi-a placut Amurg fara sa citesc cartea. Si sint fan vampiri
Nici eu nu ma omor dupa ea,dar am citit-o din inertie ca aveam tot pachetul si sa vad cum se termina. Macar e usoara si se citeste repede.
“Legendele Olimpului” a fost si prima mea carte:))
mi se parea superba.. inca imi pare.. probabil pt ca reprezinta pt mine poarta catre inocenta copilariei si catre puterea imensa de a-mi imagina toate ce le citeam..
de acolo am pastrat si stilul vestimentar.. as da oricand blugii pe o toga;))
am citit toate cartile din seria Twilight in 4 zile. Cuvintele mele de apreciere in privinta cartilor suna ceva gen: nashpa, nasol,idiot, stupid. Cat despre filme: si mai nashpa, si mai nasol, si mai stupid, etc. Sunt seci si fara continut.Si cartile si ecranizarile. Fara mesaj. Sunt de umplutura. Facute pt adolescentii carora hormonii le tin creierul prizonier.
Hey, si eu sunt fana Twilight
Mie chiar mi-a placut, la cartea a doua am plans ca o prostuta (desi pot sa zic ca am plans la 90% din cartile citite, in afara de cele pentru facultate)
Fan declarat! Prima carte citita, de asemeni.
Dono, tu oricum ai fost copil atomic :p
n-ai ce sa le ceri la astia. Trebuie sa fii intelegator :p
nu cred ca e prima ta carte
)
ma acuma nu tuturorl e place sa lectureze.Mie de exemplu imi plac cartile de genul ,,Legendele Olimpului”.Dar altora poate le plac alt fel de carti