Bic bath of blood.

Randurile urmatoare vor contine si niscaiva exagerari.

Ma ucid, aproape la propriu, unele produse promovate drept super, extra, minune, best of, mumu, gheghe. Numele produsului nu are pur si simplu nicio legatura cu ceea ce poate sa faca. Ba dimpotriva.

Io de multi ani ma barbieresc cu Gillette Sensor. Si mi-e bine, cu mici incidente. Mai tai un cos, un mic semn, mai sare un pic de sange, da-mi trece si supravietuiesc. In mare e ok, nu am nevoie sa primesc sange la urgenta. Uite insa ca mi s-au terminat rezervele de Gilette. Sotia era intr-un magazin, la cumparaturi. Ia si mie, te rog, niste rezerve. Nu au Gilette. Ce au? Pai au mai multe feluri de lame Bic. De-alea de plastic. Aha. Ce feluri? Pai asa asa asa si Confort. Opa! Confort? Pai inseamna ca-s bune. Ia-mi una de-aia, tre sa ma barbieresc ca am o intalnirea importanta si tre sa fiu gigea.

Si-mi ia lama Bic Comfort. Intalnirea era ieri. Ma prezint la chiuveta, ud bine moaca si barba cu apa calda, dau din belsug cu spuma, las sa intre in obrajori sa aiba efect. Scot Bicul din teaca si-l trec lejer peste obraji. Asteptand senzatia de Confort, promisa de numele lamei. Si vad ca nu prea aluneca. Se oprea in firu’ barbii ca un topor de cauciuc intr-o tulpina de baobab. Mai sa fie… Pai unde-i comfortu?! Insist. Si trag mai tare. Atunci a aparut senzatia de confort total. Imi simteam obrazul cam ca o lamaie data prin razatoare. Ca si cum m-as fi barbierit cu o scandura plina de cuie. Opa, mai usurel ca ma sinucid la chiuveta!

Si am tras mai usurel. Dar daca trageam usurel, barba era luata strict aleatoriu, probabil in functie de cum se simtea lama bine. Adicatelea confortul ei, nu al meu. Obrazul meu arata ca tinerele domnite interbelice ce se iubisera cu ofiteri germani si erau tunse chilug in pietele publice. Dar se putea si mai rau. Pentru ca in ciuda eforturilor sustinute si a senzatiei totale de disconfort, inca nu-mi daduse sangele. Si am continuat barbierirea, trebuia s-o finalizez, intalnirea aia importanta incepea intr-o ora.

Cumva am finalizat, tot capul imi pulsa, parca era un chibrit care arsese. Un chibrit fara ochi. Si atunci a inceput. Sangerearea. Stropi grasuti au inceput sa apara peste tot. Obraji, dar in special zona gatului. Mi se umpluse de sange. Mii de pori fusesera retezati. Ori probabil Bic-ul smulsese firul din radacina si descatusase raurile de sange visiniu. Inainte sa ma prabusesc, am spalat repede cu apa rece. Cica sa inchid porii. N-am inchis nimic. Sangele iesea, iesea, iesea. Sa vazi ca mor ca un nemernic ucis de lama Bic… Confort… Ok, nu muream, v-am zis ca nu exagerez, dar nici bine nu-mi era. Nu puteam sa merg la intalnire ca o victima a vampirilor. Parea ca io ramasesem ultimul om din lume si toti vampirii ma muscasera pe mine de gat.

Am bagat after shave. Valuri valuri. Sa opreasca hemoragia. Dar parfumatul lichid se amesteca cu sangele-mi cald si se formase o treaba roz. Si parfumata. Mi-am invaluit gatul in hartie igienica. Si am stat nitel. Dar eram deja in intarziere. Dupa cateva minute am luat hartia. Inundatia rosie se mai oprise. Am mai spalat o tura cu after shave, gatul mi se inflamase pe dinafara, capatase proportii, parca ridicasem haltere cu capul toata ziua.

Dar nu mai sangeram, nu eram nevoit sa imi leg un garou de gat si sa anunt la intalnire ca-s Fashion. Si asta se poarta. Colier de cauciuc, binse strans, care bulbuca ochii pentru scoaterea in evidenta la sptrancenelor.

Daca mai aveti si voi plangeri la produse pretentios numite care v-au facut surprize, nu va sfiiti. Si in final o melodie, ce s-a nascut probabil dupa un barbierit cu Bic: Road to Hell.

Asculta mai multe audio Muzica

PS: Am printre cititori un avocat bun bun care-i dispus sa-mi acorde absolut moca 15-20 de minute din timpul lui? Daca da, il rog sa-mi trimita un mail prin rubrica-”Contact”. Multumesc.