Esti de-al nostru.

‘neatza!

Macar te-ai lamurit ce-i cu netu’ ala!
In alta ordine de idei ai o leapsa. La Petreanu. Deci, sa vedem deci ce ai sa ne povestesti curand.

A, da!

Ce-mi plac mie astea, sint nemultumit de serviciul X, apare si la teveu, dar nu-i spunem numele. Ce daca lucreaza prieteni de-ai tai acolo? Serviciul s-a dovedit a fi de doi poli si-un brinci, nu e vina lor, nu pe ei ii birfesti la o adica. Am ajuns la concluzia ca retelele de cartier, alea facute de trei baieti cu doua cabluri, sint cele mai eficiente. Macar n-ai pretentii de la ei daca pica ceva.

Am facut acum doi ani greseala sa imi iau si eu un bat din acela cu internet de la Vodafone. In buricul orasului imi pica din 5 in 5 minute (fara exagerare) reteaua. Bucuresti-probleme, Targu Mures – probleme, Cluj Napoca-probleme. La mine la birou, in cazul in care se conecteaza, sta cam 2-3 minute si pica semnalul. La bunica-mea, LANGA CARE A FOST MONTAT DITAMAI RELEUL, sta conectat cateva secunde. Am incercat de cateva ori sa scap de el si nu am reusit. O prietena a facut scandal ca la usa cortului ca sa i-l ia de pe cap. Dar eu nu sunt nici genul si nici nu am timp de asa ceva. In octombrie expira contractul. Ma crezi ca am reminder pus in telefon ca sa nu uit sa-i sun sa renunt la abonament ?

Nope, n-am fost. Din cate se pare, din nefericire…

Te-ai “fript” Nu-i vad bine pe cei cu care vei incheia contracte data viitoare. Cred c-o sa-i descosi si de ultima fraza pe care ar putea sa ti-o spuna

Petru, gresesc din nou si din nou si din nou. Mi s-a intamplat si mi se va mai intampla. Si de fiecare data jur ca “tura viitoare” o sa citesc-inteleg mai bine. Si nu voi mai semna ca primarul, nu voi mai accepta orice imi face cu ochiul inainte de a ma asigura ce se ofera de fapt.

Poate modemul ala e foarte bun – dar eu nu voiam stick.

Poate abonamentul e foarte avantajos -dar nu am ajuns sa ma conving de asta.

Astept sa fiu informat, dar, spre protectia mea, am intotdeauna obligativitatea sa cercetez.

Bulisor va reusi in viata

Stai, stop joc! Deasemenea eu nu stiu daca-i o greseala generala de sistem, ori greseala unui angajat, respectiv dama care mi-a vandiut serviciul. Ea trebuia sa-mi explice toate conditiile.

M-au sunat deja 2 superiori ai ei si si-au cerut scuze pentru cele intamplate.

Deci e o greseala de companie, ori de individ? Poti sa arati cu degetul intreaga companie ori ba?

(uite ca acu-i apar, si dimineata eram foc )

Pai daca 2 superiori te-au sunat ei in mod individual asa, sa-si ceara scuze si cam atat, dar rezolvarea a fost ca te-ai deplasat tot tu, individual, sa predai modemul… greseala e de companie (a lor), da’ si de individ (a ta, ca n-ai bagat modemul intr-un sertar sa-l uiti acolo pana binevoiesc sa trimita pe cineva sa-l ridice). Parerea mea:)

Dupa 2 ani, 2?, sau 3? Parca 3, dar nu conteaza perioada, pot spune ca Dono nu da in git pe nimeni, doar ne anunta ce-a patit si ne pune-n garda cu intimplarile sale. Daca tin bine minte a tras-o cu aia de la cablu cind nu a vazut nu stiu ce meciuri, a patit-o cu liftul, i-a cazut tencuiala la bloc, Ilie are si acum sa-i dea bani, nenea paznicul de la bariera din cartier, iar de aia de la service care au vrut sa-i ia citeva zeci de milioane ce sa mai zica. Asa este firea lui, se gindeste ca poate lasa un om fara piinea de pe masa cu toate ca acel om a incercat sau chiar l-a furat. Unii dintre noi sintem altfel.

Sunt de acord cu Miorlau in ceea ce priveste stirile, iar exemplul cu Danone e bun. A mai fost la un mom. un caz cu niste conserve de peste, au aratat o eticheta blurata si atat. Pai si daca eu aveam camara plina de conserve de peste ce faceam ? Nu consider ca e reclama proasta daca spun numele firmei, e pur si simplu informare. Atata doar ca trebuie mentinut tonul civilizat, nu ala scandalizat pe care il au unele prezentatoare.
@Dono: muama, cred ca te stiu aia acum ca pe cal breaz ! O sa primesti cate un cosulet cu vin si cozonac la fiecare Craciun

Draci, laci, maci, craci, saci, iaci, vaci si pitpalaci. | Gunoaiele din mintea mea…

Atentie la oferte mai ales cand suna prea bine….

Buna seara, cine ce mai mananca la cina?

chiftelute si cartofi popesti,cu o salata cu de toate.merge?

Cardinale, o sa te ingrasi! Nu de la fasole, de la bere zic! Hic!

Sara buna!

Bre domnu’, imi imaginez ca intrebarea ta era absolut retorica. EVIDENT ca e vina companiei respective. Persoana care te-a sunat, n-a facut-o in nume propriu! Lucreaza in vanzari? Si ce? Vanzarile nu-s parte din compania respectiva? Ba mi-as permite sa spun ca e departamentul critic – sau imaginea in piata.

Ce drepturi ai tu ca si consumator? Acela de a fi inselat prin omisiune ori incompetenta? Acela de a plati? Acela de a ti se cere despagubiri? Acela de a-ti pierde o ora din viata? Si daca te-au sunat 189 de sefi, ce? A fost vreunul in stare sa-ti repare nervii sau sa-ti returneze ora pierduta? Ne sfiim sa pronuntam ROMTELECOM? Un mic frate al unei mari fratii grecesti care e agresiv – CU ORICE PRET – pentru ca trebuie sa finalizeze tranzactia cu T-mobile? Ori care copiaza cu indolenta si la virgula, actiunile competitiei? Crezi ca daca nu aveai notorietatea pe care o ai, se mai deranjau cu atatea telefoane?

Zice un proverb indian ca decat sa te speli de noroi, mai bine nu te murdaresti! Parerea mea!

‘neatza!

Care mi-ai pus “somn” in cafea? Din ce beau din aia parca mi-e mai somn! Sau o fi de la batranete? Si-am zis sa nu mai pierd noptile!

Ziua buna!
Dono cu oferta de 7 zile mie’mi suna a vodafone…oricum nu asta e important…poate e si vine sistemulul si a damei cu care au vorbit nu stiu …

Asterix am avut si eu net pe romtelecom dar numai multumita nu am fost de ei. Cu cat am scapat mai repede cu atat ma bine(cu toate ca am stat 3 ani ca am crezut ca avem contrat pe 2 si am avut doar 1 si am mai stat ica un an ca am crezut ca nu s’au dus primii doi…puteau si aia dupa un an sa ma sune sa’mi zica si ei ca mi’a expirat contractul..da acu’ asta e ce’a fost a fost )

Cum n-am avut ocazia pana acum – iti transmit din toata inima felicitari pt fericitul eveniment, sa va dea D-zeu sanatate si ani sa va bucurati cat mai mult unii de altii.

Off-topic:
1. Daca nu ma insel comentez pt prima oara pe acest blog (unde am ajuns prin link de la Adi Hadean), asa ca – bine te-am (v-am) gasit (pe toti), spor si succes in continuare!
2. La postari m-am abonat – nu puteti sa oferi si posibilitatea abonarii prin email SI la comentarii? (Nu folosesc abonare prin reader.) Sau respectiva posibilitate exista si doar n-am gasit-o eu? (Aceasta abonare imi e necesara fiindca sunt uituc, zapacit si imprastiat, sunt mari sanse sa uit sa mai intru pe articolele precedente pt a constata daca am primit cumva un raspuns).
3. Felicitari si din partea mea pt fericitul eveniment!

On-topic:
Eu am o mare nedumerire: ma indoiesc de faptul ca la usa dumitale ar fi sunat/batut un modem care se tinea de mana cu un contract, mai degraba imi vine sa cred ca respectivele obiecte au fost livrate de vreun oarecare fel de mesager (de firma sau al postei – sau eventual al vreunei alte firme care se ocupa cu asemenea livrari la domiciliu). Contractul care insotea modemul era (dupa cum afirmi in text) “Semnat, parafat, stampilat” etc – dar numai de catre reprezentantii firmei furnizoare. CE anume te-a obligat sa semnezi SI dumneata un asemenea contract – daca nu erai de acord cu prevederile sale?
In opinia mea, comportare rationala ar fi fost una din doua: fie sa inviti respectivul curier sa ia loc pana cand citesti dumneata cu atentie prevederile contractuale si te decizi daca vrei sa semnezi contractul sau nu (sau eventual – daca acel curier era grabit – sa lase doar contractul pt studiere, nu si modemul, si sa revina ulterior la dumneata ori pt semnarea, ori pt restituirea tipizatului), fie sa refuzi “din start” semnarea contractului, comunicand ca accepti sa incerci gratuit serviciile lor (doar cu titlu de incercare, fara contract) si ca esti dispus sa semnezi doar de primirea modemului si pt a arata ca-ti asumi raspunderea ca la incheierea celor 7 zile “de proba” sa predai curierului trimis de catre firma fie semnatura dumitale pe contract (daca decizi sa inchei contractul), fie – in caz contrar – modemul (bineinteles – in schimbul unui act care sa ateste ca esti descarcat de raspundere in privinta obiectului intrucat a fost preluat de la dumneata). In acest ultim caz (daca acel curier ar fi acceptat), daca dupa intervalul de proba nu se prezenta curierul lor la timp – nu ar fi fost raspunderea dumitale; in acest fel ti-ai fi crutat timpul, energia si nervii.
Cat despre afirmatia “…ma trezesc si cu un contract incheiat fara sa fi fost intrebat daca sint de acrod cu asa ceva.” – contractul nu este considerat incheiat daca nu ti-ai depus semnatura pe el, iar daca ai fost de acord sa ti-o depui – de ce mai afirmi ca n-ai fost de acord?
(In conditiile date, cred ca firma a fost intelegatoare acceptand returnarea modemului “…la cel mai apropiat magazin” si n-a avut pretentia sa i-l duci la vreun sediu – sau depozit – central…)
In rest, consider ca este adevarat ca ar fi putut firma sa manifeste mai multa curtoazie fata de clienti si sa atraga (reprezentantii ei) atentia clientilor asupra aspectelor mentionate de catre dumneata, dar poate ca responsabilitatea pt parcimonia cu care au oferit informatiile NU LOR trebuie sa le fie imputata (ei – pe buna dreptate – interesul LOR si-l urmaresc, nu pe al altora) ci pe de o parte legiuitorului care n-a prevazut pt firme obligatia legala sa comunice posibilului client toate detaliile inainte de semnarea contractului, si pe de alta parte (in cea mai mare masura) clientului care nu stiuse ce sa intrebe. (Asa cum nu te gandisesi dumneata sa pui acele intrebari, poate ca EXACT la fel nu se gandise nici persoana de contact sa-ti ofere informatiile, cauzele putand sa fie multiple: de la lipsa de experienta a cuiva care lucra pe postul respectiv doar de foarte putin timp, pana la rutina cuiva deja satul de acel post si care nu-si mai da seama cate lucruri care ei i se par de-la-sine-intelese clientul de fapt nu le stie; sau poate o durea vreo masea – sau “o treceau nevoile” – si nu prea indraznea sa deschida gura pt a vorbi.)
Ca observatie suplimentara, incheierea respectivului contract la livrarea modemului (chiar daca acel contract nu intra in vigoare decat dupa perioada de proba) este adevarat ca “pune pe drumuri” posibilii clienti care decid ca NU VOR acel serviciu, dar pe de alta parte scuteste de aceleasi drumuri pe clientii care la incheierea perioadei de proba DORESC acel serviciu si deci incheie contractul (si PE ACESTIA este interesata firma sa-i protejeze, nu pe cei care refuza). Singurul repros care pe deplin “sta in picioare” este faptul ca firma foloseste serviciul de curierat doar pt livrarea modemului catre client, nu si pt reluarea acestuia (sau a contractului semnat) la expirarea perioadei de proba. (Dar chiar si in acest caz se poate contra-argumenta ca firma foloseste curieratul platit de ea numai atunci cand este in interesul ei sa mai adauge un client, nu si cand este in interesul clientului care vrea “sa scape de” modem si respectiv de contract.)

8. Nu, n-ai fi un mare magar – daca in acelasi articol cu reprosul adresat nominal firmei ai scrie si “punctele pozitive” pe care aceasta “le-a marcat” prestandu-ti servicii in mod corect si multumitor.

9. In cazul descris DE CE nu te-ai dus cu respectivul modem si cu un laptop la reprezentanta firmei si/sau la “Protectia consumatorului” pt a le demonstra tuturor – “la fata locului”, “hic et nunc” – cat de prost functioneaza sistemul, avand astfel un argument puternic pt rezilierea imediata a contractului din vina firmei furnizoare?

14. Cred ca voiai sa spui ca-’i rau ca el a patit-o, da’-'i bine ca face publica intamplarea pt a ne ajuta pe noi sa ne ferim in viitor de vreo situatie similara.

15. EXACT pertinenta remarca: daca nu ne ferim noi (Biiip!), si nu ni-l fereste nici legiuitorul, de ce sa ne miram ca nu ni-l fereste nici firma furnizoare (al carei interes ALTUL este) si-”o incasam”?

19. Eu – ca totdeauna – joc rolul de “avocatul diavolului”: caut argumente impotriva opiniei afirmate si sustinute (oricare ar fi aceasta).
Asadar, consider ca nu este imposibil NICI ca ASTA sa fie de fapt politica firmei: trepadusii sa fie indemnati sa fie obraznic de insistenti si de evazivi pt a castiga clienti (chiar si pe cei nehotarati), iar sefii sa fie “pe faza” ca sa-si ceara scuze de la foarte putinii potentiali clienti care nu numai ca nu mentin activ abonamentul (contractul) incheiat deja (fie si numai din lenea de a-l rezilia), dar mai si “fac scandal”.

21. Pai firma – avand “in mana” contractul semnat – ABIA ASTEPTA nu numai sa nu-i fie modemul restituit de loc, ci fie si sa intarzie macar cu o zi restituirea acestuia, pt ca acel contract sa intre in vigoare si astfel sa-l poata “taxa” pe abonatul fara voie (fara sa le pese daca acel modem este folosit sau nu – ba chiar preferand sa fie un serviciu platit dar nefolosit, pt ca serverele sa nu le fie “aglomerate”, si poate chiar suprasolicitate).

23. & 25. NOUA de mai mare folos ne-ar fi daca am afla si numele firmei deja dovedite a folosi asemenea procedee… “neortodoxe”.

24. …DACA ai dovada ca este doar o greseala individuala, care “merge” impotriva politicii firmei. (Vezi raspunsul catre 19.)

Uitasem sa precizez ca sunt “sfios” si “tacut” (citeste “logoreic”). (PT MINE nu e nici pe departe cel mai lung comentariu postat in blogosfera.)
Daca aceasta trasatura deranjeaza rog sa fiu atentionat si voi face eforturi sa ma abtin. (Multumesc pt ca desi pe acest blog e si – dupa cate spui – cel mai lung comentariu, si primul postat de mine, l-ai considerat totusi suficient de pertinent pt a-i “da drumul”.)

Si acum la concret:
1. & 2. Din comentariu inteleg ca firma NU avea contract semnat de dumneata. Din atat cat este redat in textul articolului (:
“…accept sa aud ce-mi propune dama.

- Aveti internet in zona mea?! Nu cred…

Verifica faptura respectiva si zice:

- Da, retea nu avem, dar va trimitem un modem mobil, ultra mega, super gigea, trafic puternic, capacitate baroaie, pret absolut bun, 6 euro pe luna + tva.

Io ma scarpin in cap, in cur, realizez ca-i juma din cat platesc, si o intreb:

- Pai care-s conditiile?

- Eu vi-l trimit vineri, il probati gratuit 7 zile, daca nu va convine ne spuneti si gata, nu va costa absolut nimic.

Oooooooo, ce frumoooos, bine. Zic.

Vine…”) inteleg ca nici macar “pe cale orala” nu fusese vorba (in vederea vreunei eventuale inregistrari a convorbirii telefonice) despre vreun oarecare acord (cu sensul de accept) al dumitale referitor la vreun eventual contract care ar fi urmat sa fie incheiat intre firma si dumneata.
In aceasta situatie, CUM poate fi un contract NESEMNAT (si pt care nu fusese exprimat nici macar vreun consimtamant verbal) considerat a fi incheiat? Pai atunci ma duc SI EU la vreun jurist (pt o formulare mai… “oficiala”,mai “alambicata”), intocmesc un contract prin care compania lor se obliga sa-mi… (nu-mi vine acum in minte ce, dar gasesc eu ceva care sa-i “usture”), il semnez, il parafez, il stampilez (pt o asemenea ocazie merita sa-mi inregistrez si stampila, si parafa), il semnez (in facsimil: TARE m-ar mira ca exemplarul de contract – tipizat completat – aflat in posesia dumitale sa fi purtat semnatura olografa) si printr-un serviciu de curierat il trimit firmei, dupa care – fara sa ma intereseze daca ei sunt de acord sau nu, sau daca o fi semnat de ei – ridic pretentia ca respectivul contract sa inceapa sa-si exercite urmarile. Credeti ca suna bine?
Nu, varianta descrisa de dumneata “spune” ca nevastalutetelu avusese dreptate in comentariul 21. si ca eu gresisem combatand-o: puteai sa stai linistit cu modemul intr-un sertar (pt ca firma sa nu poata dovedi NICI faptul ca ai fi folosit serviciile lor, daca determinarea acestui fapt e posibila din “centrala”, din server) (sau – daca aceasta determinare nu e cu putinta – chiar sa fi folosit linistit modemul) pana cand ar fi trimis firma un alt curier care sa ridice modemul de la dumneata – si sa nu platesti nimic; sunt FOARTE curios PE CE anume s-ar fi putut intemeia vreo eventuala chemare in judecata a dumitale de catre ei in vederea recuperarii sumelor pretinse a fi datorate: contract semnat nema, acord verbal nexam, utilizarea (dovedita a) serviciilor ioc…

3. Intrucat se pare ca ma exprimasem gresit (sau doar fusesem inteles gresit), incep prin a preciza ca la respectivul (penultimul) punct din comentariu imi exprimasem doar o opinie personala cu o vaga nuanta de doleanta, nicidecum vreo solicitare ferma si cu atat mai putin o critica la adresa posesorului blogului sau a felului in care fusese conceput articolul.
Si acum sa generalizez putin:
Eu sunt relativ nou si inca foarte nepriceput atat in operare PC cat si in mediul virtual (inca nici macar nu m-am invrednicit sa-mi fi alcatuit un blog) dar am apucat deja sa-mi formez o opinie asupra regulilor conform carora functioneaza (sau macar AR TREBUI sa functioneze) blogosfera.
In optica mea, blogul unei persoane (EXACT in acelasi fel ca si caminul sau) reprezinta locuri unde democratia isi suspenda actiunea si unde domneste cel mai crancen si absolut despotism, posesorul blogului (exact la fel ca si proprietarul casei) fiind “stapanitor absolut”, singurul care in interior are toate drepturile si nici o obligatie (atata vreme cat influenta celor petrecute in interior nu se extinde si in cadrul – sau “asupra” – exteriorului), singurul care face regulile si deci singurul care NU POATE sa le incalce (orice abatere de la regula TREBUIND – prin definitie – sa fie considerata o modificare – pe termen limitat sau cu titlu permanent – a regulii respective), singurul care are drept “de viata si de moarte” NU asupra persoanei vizitatorilor sai, dar asupra prezentei lor pe blog precum si a comentariilor acestora, pe care poate sa aiba bunavointa ca in principiu sa le accepte (sau nu) si asupra carora – in cazul acceptarii – are deplin drept de decizie (asupra fiecaruia in parte – a fiecarui “comentator” si respectiv a fiecarui comentariu al acestuia) daca sa le permita aparitia sau nu.
Posesorul unui (oricarui) blog este singura persoana autorizata sa decida asupra existentei blogului si asupra postarilor in cadrul acestuia (atat a postarilor proprii, cat si a eventualei postari a vizitatorilor, atat in cadrul corpului principal al articolului cat si in cadrul rubricii auxiliare a comentariilor), din TOATE punctele de vedere: structura (alcatuire), frecventa, tematica, mod de abordare, “ton” si limbaj folosit si respectiv ingaduit, etc, si SINGURUL drept inalienabil al vizitatorilor este cel de a nu mai reveni pe acel blog (si nici macar sa mai ramana pe blog intr-un oarecare moment nu sunt pedepsiti, chiar daca sunt deja intrati).
Opiniile exprimate de posesor intr-un articol sunt ale sale personale, si – spre deosebire de vizitatori, carora le este necesar acordul posesorului pt a-si putea exprima ideile – are “ab initio”, prin definitie, absolut tot dreptul (si deplina libertate) de a si le exprima in orice fel in care considera de cuviinta, oricare ar fi aceste opinii. De fapt, ACESTA consider ca a si fost scopul pt care a fost conceput blogul (ca idee generica, nu vreun anumit blog specific): pt ca posesorul sa poata comunica lumii – sau cel putin vizitatorilor care binevoiesc sa-l citeasca – opiniile sale – si NU neaparat si reciproc. Dreptul pe care autorul il acorda sau nu vizitatorilor de a-si expune propriile idei este facultativ si depinde exclusiv de bunavointa sa si de interesul autorului referitor la opiniile altora asupra ideilor enuntate de el.
In conceptia mea, in aceeasi ordine de idei, a proprietatii asupra blogului, a aparut si ideea de “politete pe blog”, care incepe de la respectarea in formularea comentariilor a modului in care se exprima autorul (limbaj, “ton”), trece pe la necesitatea de a respecta in principiu (macar tangential) subiectul supus dezbaterii de catre autor (sau idei care sunt derivate din acesta, spre exemplu in cadrul comentariilor) si merge pana la obligativitatea (in cadrul comentariilor eventual ingaduite de catre autor) a dezbaterii asupra IDEILOR enuntate (fie de catre autorul blogului, fie de catre unul dintre “comentatorii” precedenti), si nu a “combaterii” AUTORULUI ideilor enuntate.

Scuze pt ca IARASI “m-am intins ca raia” – ma opresc aici, inainte de a posta (eventual o voi face cu alta ocazie) “Regulile polemicii civilizate”, asa cum au fost ele stabilite in 1890 (NU este o inversare de cifre!) de catre Universitatea din Oxford. Nu este vorba despre nimic extraordinar, iesit din comun – sunt doar reguli de bun-simt, interesanta este forma concisa in care a fost reusita “condensarea” lor.