Lisabona
Lisabona ne-a primit cu o ploaie de vara. E cald si ploua ploua ploua. Din cand in cand se mai opreste apa cazatoare si-ti permite sa ridici botul spre cer. Asteptand sa iasa soarele. Dar soarele nu prea iese.
Lisabona e o ploaie de vara.
Spun asta pentru ca desi eu urasc ploaia, asta de aici nu ma deranjeaza. E cumva prietenoasa, vesela, miroase a ocean si a verde crud. Taman cand am ajuns si noi la ocean (sper ca-i oceanul ala pe care l-am vazut – desi s-ar prea putea sa fie raul Tejo) , niste rapaieli puternice erau cat pe ce sa ne inchida umbrela in cap. Iar vantul sa ne zboare in valuri. Aici sint flori in zonele verzi, sint palmieri, pasarelele canta. Orasul e zgomotos, colorat, oamenii sint galagiosi.
Pe scurt, ne place teribil. Si cum stateam noi la o cafea pe o terasa, vine spre noi un batranel. Genul de bunicut portughez. Mai bronzat la moaca, asa… Si se apropie cu zambetul ala bun. De bunicut. Si zicea ceva pe limba lui. Si vad ca scoate ceva din buzunare. Ma gandeam ca ma vede ca pe nepotul lui si vrea sa-mi de bomboane. Nu, nu mi-a dat bomboane. Mi-a intins doua palme pline cu marihuana. Si niste hasis, sa fie. Pastrand pe fata acelasi zambet bun. Cu un zambet la fel de bun i-am zis sa-si caute de drum.
Ulterior am mai vazut niste batranei ce incercau sa plaseze marihuana la turisti. Se pare ca vanzarea drogurilor e apanajul varstei a treia. Tinerii tre sa-si castige in primul rand dreptul de a fi traficanti. Prin buna purtare.
Se vede de clar ca Lisabona a fost una din marile puteri ale lumii in urma cu sute si sute de ani in urma. Cladirile somptoase, catedrala, castelul, magazinele de numismatica cu vitrine ticsite de monede de aur spun ca “da, trecatorule, am fost bogata si am cucerit lumea”. Dar e o mare diferenta fata de… Franta, sa zicem. Daca Parisul e regele prin de fitze, etichete, mofturi, cu nasul pe sus, peruca pudrata si parfumata sub care paduchii isi fac de cap, Lisabona e un rege mai rupt in cur, mai peticit, dar care nu se sfieste sa babardeasca slujnicele in grajd, sa bea cu servitorii si sa se scarpine in cur la receptii.
Oamenii par liberi la creieri, nonconformisti, traiesc fiecare secunda razand zgomotos, povestind, mananca, beau, stau cu prietenii. In ceea ce priveste preturile, oho. Aici gasesti cu adevarat reduceri. Prin magazine pe care le stiti si voi ca H&M, Mango, Zara, Springfield, etc – tricourile sint 5 euro, puloverele 15-20 euro. blugii 20 euro, papucii 20 euro.
Masa de pranz pe care am luat-o ieri cu sotia a costat 19 euro si a constat din urmatoarele: ea juma de pui bine prajit, cartofi, salata de cruditati (mare, cu de toate), un bol mic cu sos de chili, orez, cola. Eu: platou de fripturi – 2-3 cefe, 1 cotlet, niste coaste si ceva friptura de vita + cartofi + paine + un pahar de vin rosu + o apa = 19 euro. Da, 19 euro pentru amandoi. Poate va amintiti cu alataieri am mancat doua sanvicuri mici si 2 ape cu 20 de euro. In Geneva!
Mai am multe si interesante de povestit. Dar… va urma ![]()










January 5th, 2010 at 11:48 am
E normal… In lisabona sunt preturi mult mai mici la produsele de baza decat in Madrid. In toata Portugalia e la fel. Dar sa nu cumperi benzina si sa nu mergi cu masina pe autostrada…Te rupe.
Apropo de vanzatorii de druguri…fereste-te de mosuleti si de marocani.
January 4th, 2010 at 9:19 am
L-ai vazut sigur daca ai fost la Oceanariu. Podul are vreo 14 km, daca ar fi contruit la noi asa ceva ar fi trebuit sa-l inceapa de pe vremea lui Burebista ca sa fie gata acum.
January 4th, 2010 at 9:12 am
Cam ai dreptate cu raul/fluviul Tejo care are un estuar foarte mare in dreptul Lisabonei, pana la ocean mai sunt vreo 15 km. Ai vazut si podul Vasco da Gama?