Ma enerveaza foarte tare
O chestie care mi se intampla cam de 12 ori pe zi. Scriu cuiva (nu conteaza cui) ceva (nu conteaza ce) pe messenger. Cineva (nu conteaza cine) vine sa vorbeasca cu mine. Si primul lucru pe care-l face e sa-si infiga privirile in fereastra deschisa a messengerului. Imi soarbe pe nerasuflate conversatia privata (nu conteaza despre ce). E un moment desprins parca din timp si spatiu. Respectivul uita de mine, de ce a venit langa mine, de faptul ca asa ceva nu se face. E ca si cum mi-ai deschide scrisoarea, mi-ai citi vederile (asta oricum se face) mi-ai manca ciorba, mi-ai pipai gagica. E ca si cum te caci pe palaria mea, cu mine sub palarie. Este o chestie la care
nu am prea vazut sa-i reziste cineva. Om bun, om rau, om bogat, om sarac, prost sau destept, ajunge in spatele meu si nu se poate controla. Ce solutii am? Pai sa ne gandim. Oricine s-ar apropia, sa-i spun cand e la 2 metri “NU TE UITA IN MESSENGER”. Sau sa-l las sa se apropie si cand il vad ca citeste sa-i fut una peste ochi. Sau un cot in burta. Sau o ceafa in gura. Sau sa intreb, calm:”Iti place ce am scris? Ai ceva completari? Vrei sa discutam despre problemele mele, ca vad ca te intereseaza?”
Deci nu stiu, dar faza asta ma enerveaza extrem si nu vad nicio iesire. Dar probabil e altul dintre lucrurile care mi se intapla numai mie. Sau nu?










O singura colega am la birou. dar ea e MAI RAU. Se uita in lista, in fereastra, ce o fi. Apoi intreaba “Da asta cine e?” “Da de ce iti spune asa?” “Acuma cu cine mai vorbesti?” “Si ce zice?”
:|:|
Sa-i scrii interlocutorului in timp ce el citeste “stai putin ca e un bou care sta si citeste peste umarul meu tot ce scriu”
vezi ca, avand aceeasi problema ca si tine, am dat peste un psihopupu care mi-a zis ca e incontrolabil gestul…si comparabil cu musafiri in casa, intr-un colt al camerei televizorul merge si toti ochii sunt pe el…
recte: cum vezi ceva mic si colorat te holbezi la el fara sa vrei.
(PS dar cui ii scriai? si de ce ii spuneai chiar asa?)
Zappy, iti sugerez varianta cu una peste ochi.
Donna, o solutie admirabila. O voi pune in practica, jur!
Monica, nu-ti spun cui ii scriam. Vii si te uiti peste umarul meu, data viitoare.
mi-ar fi jena:( uite, facem asa, deschid eu messengerul, tu vii la biuroul meu si o sa vezi cum ferestruica mea o sa te traga de maneca: haaaaaaai, uita-te la mine, uite emoticoanele…..citeste tot, hai!
Nu vreau! Incerc sa evit asta. Dar, pe cuvant, si mie imi aluneca privirea si imi dau seama dupa cateva fractiuni de secunda. Tre sa fie adevarat ce a zis shrincul.
mda, e involuntar. o privire, si tot arunci, chiar in timp ce discuti despre problema despre care ai venit sa discuti cu respectivul. adevarul e ca, la cum aveti voi birourile pozitionate acolo, e cam greu sa eviti chestia asta… eu acum nu am pe nimeni in stanga si intre mine si biroul din dreapta e loc de trecut. deci pot, in sfarsit, sa scriu si mailuri mai… personale.
preferatii mei sunt cei care iti citesc mesajele din telefon.daca as fi vrut sa afle ce scrie in ele le-as trimite si lor un exemplar.si dupa ce s-au plictisit de mesajele de la iubit se duc putin si pe la poze.se uita pe toate ca si cum cine stie ce ar putea gasi.doar am zis ca o sa imi pun cateva porno nu d alta dar macar sa aiba la ce se uita.
aia e cam cu totul altceva:)) cine naiba face asta? vreau sa zic, cine naiba dintre oamenii peste zece ani face asa ceva? geez
anunta politia sa o (il) aresteze ca pe cioaca!
un numar exact sa stii ca nu am.dar prmoit ca o sa ii numar pe toti peste varsta indicata si sunt convinsa ca vor fii destui.din pacate mai sunt si din acestia.
Inainte sa discut cu oricine venit la birou dau Windows D. In plus, am atatea taburi pe taskbar ca nici nu iti mai dai seama de ferestrele de mess. In plus, am setat sa nu sara fereastra in sus cand scrie cineva, apare discret in dreapta o minifereastra cu primele cuvinte ale conversatiei
Inainte, nici nu mi se vedea taskbaru’.
In ceea ce priveste incapacitatea de a te holba, recunosc ca si mie mi se intampla. Vad perfect in ecranul unui coleg si mereu ma holbez cand discuta cu cineva. Nu vad nici un cuvant, dar am invatat avatarele….si deja stiu cu cine, cand vorbeste.
Eu am o singura intrebare: cum aplici lovitura fulgeratoare sau “ceafa in gura”?
Miscare brusca pe spate (lasi scaunul) fix in gura celui ce citeste peste umarul tau. Insotita ulterior de scuzele de rigoare, vaaai, nu am vrut, nu mi-am dat seama ca esti aici, cu ochii lipiti de messengeru meu. Si ce sa mai zica?!
stiu ce zici…e oribil. si la mine se uita. si nu numai in messenger. in tot ce scriu, si la tot ce mai uit. cred sincer ca monitorul meu si numai al meu e hipnotozant, magnetic si mai atractiv ca un magazin cu reduceri 90% ( pentru duamne), sau ca un show-room ca celea de la amsterdam ( pentru domni). ma gandesc serios sa desktop-uri de genul ” DISPARI!”, “ITI CRAP CAPUL!”, “DE INTIMITATE AI AUZIT?”, “CURIOSII MOR MAI REPEDE! RANDUL TAU E IN 30 DE SECUNDE!”, etc…etc….
renunta la messenger – cel mai simplu
Inegali de la natura ! ( in celebra declaration de droits de l homme et du citoyen a revolutiei franceze prima propozitie e o idiotenie absoluta – oamenii sunt egali de la natura! sunt inegali insisi membrii unei familii in care unul poate fi genial , altul mediocru si altul imbecil. Substanta ereditara este un mister. ..insa cum se vede ca ai simtul fin .. e suficient langa calculator sa lasi scris” omul ordinar este procupat sa-si omoare timpul.. omul de spirit va sti intotdeuna cum sa-l intrebuinteze” oare ce va citi prima data? …………( cu cat cercul nostru de “vederi” e mai limitat cu atat vom fi mai fericiti. cu cat este mai larg, e clar ca vom avea mai multe griji
”Iti place ce am scris? Ai ceva completari? Vrei sa discutam despre problemele mele, ca vad ca te intereseaza?”
Bai, cat de tare. Pot sa fur chestia asta si sa o folosesc de fiecare data cand ma lovesc de “momentul tau”?
Bineinteles
offf…dar chiar nimeni n-a auzit de windows+d?!
Carcotasha, esti geniala!!! Nu, nu auzisem… Dar am incercat acum! O noua problema insa: spre deosebire de tine, calculatorul meu nu merge la fel de genial.. si pana apare desktop-ul (pe bucatele), se mai poate citi inca din ferestrele mele deschise…
Merci, oricum, e super-tare sugestia!
@ Dono: Vezi, posturile tare, pe langa distractie, ofera si informatie (de data asta, n-a fost din partea ta, da’.. who cares? tu ai oferit pretextul).
Si vezi, de-aia-mi place mie sa te citesc, chiar daca posturile astea sunt de pe vremea cand eram eu studenta…
@Adina: ba sa stii ca Dono a oferit o informatie foarte valoroasa. De fapt o idee pe care am folosit-o si eu la un moment dat: “stai ca avem ochi care ne privesc peste umarul meu”.
Cel mai frumos era cand vorbeam cu cate o tipa frumoasa care imi trimitea vreo poza superba si seful meu care venea cu tot felul de probleme ramanea blocat, se intorcea la biroul lui si apoi revenea cu problema. Evident uita cu ce a venit
In alta ordine de idei sa zicem ca asta e un instinct dar…mai sunt unii extrem de nesimtiti care se holbeaza in tastatura cand trebuie sa bagi o parola
Astia sunt chiar nesimtiti si nu mai tine de psihic si de autocontrol pierdut ci de educatie…
Clasica faza. Mi s-a intamplat asta…pe messenger (si nu in orice moment, ci intr-unul inoportun…foarte!), s-a mai intamplat pe bancile scolii (colega din spatele meu mai ca nu sarea banca sa-mi vada biletelul proaspat scris adresat colegei din banca din fata mea) si s-a mai intamplat pe viu – trasul cu urechea – vizibil.
Off-topic: Dupa cum observi, I’m new here. Nice to meet you! Am luat de la zero blogul tau si nu pot decat sa te laud pentru mintea deschisa pe care o ai! Tot asa!
Eu minimalizez, sau ascund sub alta fereastra, sau windows+D, vorba carcotashei. Cat despre intamplari de genul, cand am avut casa santier, am mers la internet cafe. Un pusti (aprox 15 ani) de la calculatorul de langa, statea relaxat in scaun, manca chips-uri si urmarea tot ceea ce fac, ce scriu, ce scroll-uiesc. L-am observat dupa ceva timp pentru ca a inceput sa rada de conversatia care o aveam. L-am intrebat: “Te distrezi?” Foarte relaxat imi raspunde: “Da”, continuand sa se holbeze in monitorul meu. Rosie de nervi, i-am zis sa isi vada de monitorul lui, in caz contrar il scot de urechi afara si si-a bagat nasul in treburile lui.