Cheers, trage-ma de mana ca eu tot nu stiu cine esti. Sau da-mi niste indicii. Uneori, adeseori, sint cu capul in nouri.

Am uitat sa precizez ca am cea mai misto familie din lume si cei mai misto prieteni. Sint destul de selectiv. Si sa mentionez din nou ca cel mai probabil mancarea mea preferata e slanina cu ceapa.

Buna dimineata soare ..(offtopic: parca imi citesti gandurile…de atatea ori s-a intamplat sa ma gandesc la ceva si apoi ai inceput sa scrii exact despre subiectul pe care imi doream sa il citesc…or fi berbecii compatibili cu leii in gandire?)
Asadar, numele meu este Oana , am inceput sa citesc blogul la indemnul verisoarei tale Romana(muhaha..acu o dau in vileag) ..dupa cum se stie am terminat liceul, momentan astept rezultatele admiterii…imi place sa rad, muzica buna, sa dansez, adidasii, hainele sport , sa vorbesc aiurea despre diferite subiecte..
probabil ca o sa imi mai vina cate ceva in minte pe parcursul zilei…voi reveni ..pregateste-te spiritual pt comentarii lungi

Ahaaaaaa, deci ea era…:)

Zappy, nu stiu…Posibil. Dar nu cu siguranta. La momentul asta habar nu am, sincer sa fiu. Daca ne si intalnim ma stanjenesc sau ajung sa ma cred un fel de guru si o iau razna. Mai vedem, sanatosi si veseli sa fim. Ca sa completez la tine, vorbesti mai multe limbi straine si o sa faci o super cariera. Parerea mea.

Buna dimineata la toata lumea.Da , eu sunt unchiu aurel , unchiul lui Dono.(eu sunt var primar cu mama lui)Datorita diferentei de virsta nesemnificativa(15 ani) dintre mine si Dono il consider mai mult un var decit un nepot.Pe Dono l-am cunoscut mai mult la virsta gradinitei , cind locuia in aceeasi localitate cu mine.Ne-am revazut peste ani la diferite evenimenta si l-am cunoscut mai bine datorita acestui blog.
Sunt functionar intr-o unitate bancara in oraselul Dumbraveni si locuiesc in comuna Hoghilag la 2 km de servici.Duc o viata dubla:dimineta sunt “domn” si dupa masa “taran”.Am o mica gospodarie acasa din care citeodata mai scot si un mic profit.Am o pasiune pentru lucru din lemn(timplarie).Am un mic atelier si cind am timp mi-l “pierd”aici.Din acasta pasiune a rezultat o parte din mobilierul din casa(mai ales din camera fetelor).

timpul pe care as vrea sa mi-l petrec in atelier e tot mai putin.Lucrez mai ales iarna cind nu am de lucru pe cimp.Ma omoara lucerna (si tiganii care mi-o fura intodeauna mai mult de jumatate pina ajung eu sa o cosesc).Optimist vorbind in tot rau e si un bine-am mai putin de coasa.

Ok, numele este Ionuţ Seliman, şi sunt un Donoolic anonim şi bloguiesc de relativ puţină vreme, preferînd să stau la început în umbră, pentru documentare, cum s-ar zice. Am văzut lumina zilei în maternitatea din Braşov într-un ianuarie plin de zăpadă al noului an, pe atunci ’85. Da, sun decreţel şi sunt mîndru de asta. Sunt produsul dragostei dintre mama şi tata, doi moldoveni care veniseră în Braşov, precum pleacă acum romînii în Spania sau Italia. Tata avea experienţa Bucureştiului, dar munca şi regimul comunist i-au purtat paşii spre Braşov, unde avea s-o cunoască pe mama, o tînără speranţă, vînzătoare la Aprozar, raionul Legume-Fructe. Ok, să trecem peste aceste detalii. Ideea este că părinţii mei, deşi ignoranţi cum i-ar cataloga astăzi ‘telectualii anagramaţi cu facultăţi făcute la privat, au sădit în mine acel bun simţ al omului simplu, modest, acel bun simţ verigă lipsă în societatea noastră azi, de nenumărate ori. Am crescut în faţa blocului, în cel mai nou (îmi place să cred) cartier al Braşovului, celebrul deja, Răcădău, cartierul urşilor gunoieri pe Discovery. Copilărie în pădure, ierni pline de zăpadă, veri calde (pentru Braşov). Pînă în şcoală, eram chemat Ionuţel. Ion era alt puşti mai mare decît mine cu vreo două primăveri, şi aşa se făcea distincţia. Eu Ionuţel, el Ion. Acum cred că e însurat, dar nu despre el vreau să vorbesc.
În şcoală mi se spune pentru prima dată Seli. Şi de atunci Seli am rămas pentru toată lumea. Ai mei îmi spun Ionuţ, cu accent pe o. Dora, îmi spune Seliman, cu accent pe a. Mi se pare sexy cînd mă strigă aşa, parcă o iubesc din ce în ce mai tare atunci cînd mă strigă. Ionuţu, mi se spune prima dată cînd o cunosc pe soacră-mea. Ionuţu devine şi numele blogului meu. Şi e pentru prima dată cînd îmi place cum sună Ionuţ. Pînă atunci, mi se părea că sună copilăresc, mi se părea că toată viaţa voi fi un adult cu nume de copil. Vezi Ionuţ Dolănescu..dar asta ţine de altă discuţie. Cînd am trecut în clasa a VII-a am început să am joburi de vară. Ca ajutor de zugrav, în general. Se cîştiga bine, iar ai mei erau bucuroşi că începeam să învăţ să preţuiesc valoarea banilor munciţi. La 20 de ani neîmpliniţi mă angajam pentru prima oară în viaţa mea. Unde? Debut fulminant, de care ai mei vor fi mereu mîndri. Fiul de ţăran urbanizat ceauşeşte, se angaja în 2004 la Primăria Municipiului Braşov. După 3 ani petrecuţi acolo, se transfera la altă instituţie, tot în domeniul administraţiei publice. Pasămite, erea avansat, cum s-ar zice. Tinerii ar trebui să caute să se angajeze în administraţie. Ăsta era feedback-ul primit de la oamenii care intrau în contact cu mine. “Numai voi puteţi schimba mentalitatea birocratică, de ghişeu a funcţionărimii de azi!”. Îmi place să cred că aşa e. De doi ani jumate locuiesc cu prietena mea Dora, cu chirie, acest demers făcăndu-i pre mulţi să piardă pariuri cu privire la durata relaţiei noastre. De cca. 5 luni am descoperit dono.ro, şi încă vreo cîteva bloage. De cca. 4 luni mi-am făcut şi eu un blog. Care se află în creştere. Dono, mulţumesc pentru ideea acestui articol. Acum recitind ce am scris, cred că îmi voi face şi o pagină “Despre mine” la mine în blog.
Voi reveni.

Ohoo, stiu prea bine. Eu sint inteptat?! Postul asta e si pentru tine, daca vrei sa te cunoasca putintel si ceilalti. Si eu, pentru ca, asa cum bine ai remarcat,, ne stim dar nu ne cunoastem.

T.o. ; doar no-i fi fiind ….Tora Vasilescu?!

Salut Dante, si eu sint bucuros ca merg miercuri la Metallica. Desi a aparut ceva…Sper sa rezolv problema. Salutari viitoarei sotii!

Hello, Corwin (Catelul Corvinestilor mi se pare cel mai tare pe care l-am vazut vreodata, l-ai revendicat? ) Salutari si colegilor. Despre tine nimic? Hai, macar un pic.

Salutare tuturor,
Foarte util postul tau de azi Dono, cateodata prezentarile sunt foarte necesare.
Eu sunt Victor Georgescu, nascut in Bucuresti 28 noiembrie 1985, domiciliat in Bucuresti toata viata pana acum 2 luni cand m-am mutat in Florenta-Italia pentru un post nou in cadrul companiei in care lucru de peste 2 ani.
Citesc blogul tau de prin primavara si am primit linkul de la un prieten din Norvegia, actualmente in Anglia.
Sunt o persoana relativ normala, imi plac lucrurile normal si cele iesite din comun deopotriva. Ador marea si muntele, in general orice peisaj placut ochiului, imi place sa calatoresc si sa cunosc cat mai multi oameni.
Imi place sa citesc sa scriu sa mananc sa fumez sa beau (nu neaparat in aceasta ordine…), sa dorm sa lenevesc sa ard gazul de pomana cand se poate si nu in ultimul rand (culmeaaaa!!!) imi place sa muncesc. Si mai mult ca sigur ca muncesc prea mult. Dar nu sunt singurul. Clar.
Imi mai plac oamenii “frumosi” sufleteste. Si ii respect in mod deosebit pe cei care si-au facut din pasiune profesie.
Cam atat, sper ca nu am fost plictisitor.

P.S: si te respect si pe tine Dono nu doar pt ca esti “frumos” sufleteste dar si pentru treaba deosebita pe care o faci cu acest blog si pentru puterea de a scrie constant si des. Mi-as dori tare mult sa pot face si eu asta atat de bine ca tine. Dap te invidiez:)). Si am si eu rude la Deva.

hey.Ma numesc Radu (aproape nimeni nu ma striga asa , doar cei din familie) dar ma striga Ţiţiu sau Titi si mai am un an de liceu (sper ).M-am nascut in Bistrita dar locul caruia ii spun “acasa” este intr-un orasel Iernut din jud.Mures.Sunt “plecat” de acasa de 3 ani ,fac liceul la Tg Mures si acolo locuiesc aproape tot anul, inafara de vacante si weekenduri.Iti citesc blogu de prin iarna am impresia ,dar nu prea am fost activ la partea cu comentatul sunt mai lenes si mai comod din fire.Imi place matematica;poate vi se pare ciudat dar probabil cu asta am sa ma ocup toata viata .Imi place sportul in general dar am jucat fotbal o bucata buna de timp , aproape 9 ani si asta a contat foarte mult in formarea mea ca om: acolo am invatat ce inseamna echipa , ce inseamna sa-ti ajuti colegul ce e disciplina si asta mai departe.Alte chestii care ma incanta sunt biliardul, voleiul,sa calatoresc ,muzica, sa ma plimb cu barca,sa pierd vremea.Imi place sa glumesc , imi plac bancurile ,imi place sa rad si sa fac pe altii sa rada .Nu-mi place minciuna, ipocrizia,prostia.

Am zis k nu mai pari la fel de intzepat k atunci (si as putea kiar sa te scuz, pt k atunci era o kestie de job si stiu cum sunt stiristii cand arde ceva). Dak insisti sa… ne cunoastem mai bine… Am intrat in bransa ziaristilor in ’99, studenta fiind, cand m-am dus sa fac practik la Jurnalul National. Am ales sportul si asa a ramas pana la inceputul acestui an. M-am transferat intre timp la Adevarul, unde nu am ratat niciun meci de fotbal si unde a fost apogeul, sa spunem, k reporter, unde am stat de vorba cu Ronaldinho si Maldini, Del Piero si Anelka, Michael Owen si alti baieti de astia care dau cu piciorul in minge. Apoi am dat ziarul pe televiziune, am ajuns la Prima TV, reporter si apoi k producator, iar in 2004 am facut pasul cel mare, Pro TV, tot pe sport. Pro sunt si azi, doar k din anumite motive (sa spunem k m-am accidentat) m-am retras din echipa si am urkat la etajul 7, unde fac un PR aparte, sa-i zicem. Printre randurile pe care le scriu, ma ocup cu ceva ce face lumea si zilele mai frumoase, fotografia. Inbin utilul cu placutul si ma declar o norocoasa: am un job frumos, sunt linistita si vin in fiecare zi cu zambetul pe buze la birou, unde nu se arunk cu casete si nu se injura, unde e o atmosfera calma si vesela si unde imi dezvolt simtul artistic si nu numai. So, kam asta ar fi de spus din punctul asta de vedere, al jobului, k restul, personal vorbind, nu vreau sa ma laud si nici nu ne cunoastem suficient de bine! HA!HA!

Dono nu i-am putut lăsa comentariul Adei din motive tehnice, I guess. Sper să nu te superi că am pus un offtopic.

Interactiunea voastra e placuta

@ Titi

Si eu sunt de loc din Iernut, Mures! Numele meu e Dan Ţerea. Am terminat liceul din Ienut in 2000. Dar nu cred ca ne cunoastem.

Bună dimineaţa (traducătorii se trezesc mai târziu:D)!

Tatiana, 28 de ani, traducător, Timişoara. Urăsc hoţia parlamentară din ţara asta. Îmi plac cărţile. Nu-mi place modestia. Mi-aş dori ca şi fiul meu să citească, să meargă în excursii, să ştie istorie şi geografie, iar germană mai bine decât mine. Muncesc, din păcate mult prea mult, iar timpul nu mi-e prieten. Îmi place dono şi blogul ăsta descoperit accidental. Şi primul (pe care l-am citit cap-coadă, fără răsuflare, rămânând în urmă cu o traducere :d).

Salutari tuturor! Eu sunt Andreea, am in curand 32 ani, bucuresteanca get beget. Am terminat Jurnalism si Stiintele Comunicarii, am lucrat ca ziarist ceva vreme apoi am trecut pe PR si astazi, de cativa ani, lucrez in marketing. Fac evenimente, promotii si in general implementez idei cretze ). Cand nu muncesc, ma bucur ca am prieteni si familie, cercetez in stanga si in dreapta si descopar ce pot. Daca e frumos, cu atat mai bine! Uneori mai si scriu despre ce vad, asa am si ajuns aici, in blogosfera.

Pentru aceasta pagina imi fac timp in aceeasi idee. Aici intru cu zambetul pe buze. M-am obisnuit ca sigur voi gasi in lumea lui Dono un gand, un zambet, optimism, o alta perspectiva. Am ajuns aici intr-un moment inspirat probabil, din link in link, din click in click… Acum ajung mai simplu, din Favorites. Intr-un mod incredibil de natural, aceasta paginuta dominata de privirea analitica a stimatei noastre gazde, ma ajuta sa intru intr-o lume de schimb de idei, pareri, contre si povesti – toate cu ceva care iti pune mintea la contributie in cel mai simplu mod cu putinta. Aflu, gandesc, zambesc, trag concluzii.

Dono, multumesc!
Voua tuturor celor care comentati, multumesc!

Vara frumoasa tuturor!

Si eu iti Simply multumesc, zile frumoase si tie!

Sa completez eu? ok…Eficient, iti place sa sintetizezi, nu te pierzi in amanunte. om dintr-o bucata.

Si tu esti Dora lui Ionutu

Acu’, cu rusinea ignorantului in glas, intreb: scrie misto Saramago? (ca n-am auzit de el, nu ma loviti…)

@dora – ummm, nu, nu folosesc irc-uri (vezi varsta) dar ai ghicit, de la asl plecase ideea; am pus smiley-ul la sfarsit, ca sa nu o ia cineva de buna totusi

*la un institut (emotiile )

dono,stai linistit ca si eu l-am descoperit de curand…recomandare calcuroasa: http://www.polirom.ro/catalog/carte/eseu-despre-orbire-1786/

@Dante : Ciudat unde “ne-am intalnit” ) .Nu prea avem cum sa ne cunoastem , totusi ai aproape 10 ani in fata mea :-”

Mersi, Irina. Nu va mai corectati, ca ma faceti sa recitesc tot ce scriu ca sa nu mai fac nici eu greseli.

Bine ai aparut, Marie Jane, as fi ipocrit sa te intreb de ce fumezi ca si eu fumam la varsta ta

M_yrt, eu zic ca-i de bine. Zi si tu ceva, ca esti stalp al comunitatii.

Hm…e o comunitate destul de artistica pe aici, din cate vad… poate ne dam seama ca ne cunoastem defapt si ne ascundem sub niste pseudonime absonse…
Sau ne cunoastem ulterior, cum am facut eu cu monica (nu situ pe unde e, zau) si am ajuns sa lucram impreuna hihi
Blogging saves the world!!!

zappy.. stii ce mi se pare ciudat? ..eu nu prea aveam incredere in oamenii cunoscuti pe net, dar mi-am dat seama ca pana la urma e ceva normal…e o altfel de socializare si pana la urma daca vrei sa fii ipocrit si sa te dai drept altcineva o poti face si in realitate …

Hai ma bag si eu:) Hmm..nu stiu de cat timp te citesc dar cred ca de prin mai-iunie..ultimul post din cate imi amintesc era cel cu nunta:D

Ma numesc Simona, lumea ma striga tot Simona, cei care vor sa ma enerveze ma striga Simonica:)), am 17 ani.
Urasc din toata inima matematica, iubesc limbile straine, in special franceza.
Cel mai mult imi place sa rad si sa fac lumea sa rada:)
Nu-mi plac: prietenii falsi,manelele,emoizii,mazarea,pitzipoancele,etc

Vreau sa fiu make-up artist in Franta( cam ciudat) dar la asta ma pricep cel mai bine deocamdata: la machiat si la franceza.

Imi iubesc prietenii, si inca cred in “true friendship” chiar daca am mai fost dezamagita. Cea mai buna prietena a mea se numeste Ioana si e varsator:D
Aa da, sunt obsedata de zodii si de persoanele care sunt nascute in aceeasi zi cu mine sau sunt zodia gemeni.
Dintre mancarurile preferate se numara: pizza, piftie(sau racitura),vinete:)), inghetata, ciocolata neaparat cu alune.
N-am idoli, iar singura persoana din show-biz pe care o suport este Adi Despot:D

Ziua buna!
Eu sunt varul lui dono, nepotul unchiului aurel. Sunt din Deva dar locuiesc in Targu Mures. Am vrut sa ma fac ginecolog dar am iesit chirurg.Daca as fi avut inca vreo 10 cm si vreo 20 de kg in minus as fi fost un tip atletic.Asa…
Sunt ca si voi un fidel cititor al blogului…scriu mai rar.Dar va citesc pe toti!!
Imi place sportul la televizor, citesc din ce in ce mai putin beletristica spre regretul meu si “o ard pe net” cum am ocazia. Imi place sa gatesc si cred ca sunt si un gurmand.Nu-s convins inca.Sunt o fire vesela dar uneori cam rigid. Am multa rabdare si sunt perseverent cand fac ce-mi place.Sunt destul de sufletist si plang cam repede la filmele de dragoste.Singurul loc pe care doresc muuult de tot sa il vizitez e plaja portugheza.
Imi pare bine sa fac parte din comunitatea asta si sunt deosebit de incantat sa va cunosc!
P.S. Sandule, m-am uitat pe trafic ranking.Ai “acoperire” internationala!Nice!!

@ simona poti sa vii prin franta s aimi faci o vizita, scuze de offtopic
si totusi ca sa spun de ce fumez[chiar daca nu m-ai intrebat],pt ca am o singura viata si ma simt mai bine cu tutun arzand in mana,s avand in vedere ca mama imi cumpara tigari[nu zic ca e un lucru bun dar si ea fumeaza] pot sa profit si sa imi fac zilele mai frumoase cu “fumigene”,mentionez ca fumez slimsuri

buna ziua,
un Ionut sint, ilustru necunoscut 30 de ani , nascut si crescut dupa coltz la bloc , bucurestean 100% , numa cu Frate vorbesc , inginer tipic inalt slab (nu chiar) si cu ochelari fara rame, d’aia cu rame din 3 piese prinse de lentile.
nickul e cam opusul la ceea ce sint dar este ceea ce mi-as dori sa ajung sint pesimist, sarcastic, vesnic nemultumit .. numai calitati ce sa mai …
urasc ignoratza si cand nu stiu ceva am puterea sa spun : frate nu stiu
astazi plec in vacanta revin peste 7-8 zile.
citesc blogul tau si pe al lui zappy, imi place si warsongu, dar nu mai scrie asa des (ordinea din enumerare nu e intamplatoare ).

asa-i

Pai, Dono, eu intelesesem ca net-ul e un mijloc de impersonare, de depersonalizare daca vrei, in care toti ne ascundem identitatile, jucam roluri, fugim de realitate si alte alea. Si tu ne propui un anti-net… Mi se pare o idee excelenta. Sa vad cum sa fac sa inghesui un om in cateva randuri.

Laurentiu (asa o sa ramana de acum incolo, cu ‘Daniel’ e o poveste intreaga), 34 de ani simtiti ici colo, insurat de 6 ani cu prietena de la 18 ani, bucurestean sadea din Salajan. Copilarie oarecum uzuala: betoane, maidane, bunici, biserica, fotbalist mare, sahist mediu, premiant cu coronita. O retraiesc in prezent: am o fetita (sa nu ma intrebi vreodata ceva de ea, ca iti pot povesti oricat). Ne-bautor, ne-fumator, ne-petrecaret – om serios deci, prieteni mai deloc deci. Am facut armata si m-am dus acolo pregatit ca abatele Faria: citind carti. Citesc ce, unde si cand pot – mai nou genuri adecvate varstei, nu a mea, ci a copilului. Am un unchi in Voluntari. Alte experientele de viata sunt, cum am mai spus, parca rupte din ce scrii. Lucrez intr-o companie IT cu colegi in marea lor majoritate sub 30 de ani.

Imi place blogul asta pentru ca mi se pare scris in mod natural despre lucruri absolut normale. Umorul, fineturile sunt doar forma.

… Hai sa iti spun.

Azi dimineata cand s-a trezit, stateam intr-un fotoliu cu cafeaua in mana privind prin televizor. Sotia si mama soacra si ele prezente. A venit adormita, s-a urcat la mine in brate cu mainile in jurul gatului meu: tati, am visat ulat. Ce ai visat? o intreb eu. Nu mai stiu, zice si ramane asa. La un moment dat ma ridic sa duc cana de cafea in bucatarie si cand ma intorc o gasesc in fotoliu, asa ca ma asez pe jos langa ea. Se ridica imediat si mi se asaza din nou in brate acolo pe jos. Tati, cand peci la selvici? In vreo cinci minute, Maria, ii zic. Ea ridica mana dreapta, desface unul cate unul degetele si la sfarsit ma intreaba: asa?. Da, zic, asa: cinci. Ea ridica si cealalta mana: ba nu, asa! Am plecat dupa 20 de minute. In masina, la a doua intersectie, inca mai zambeam larg.

Da, pentru tine era intrebarea. As asculta povesti despre copii oricat si oricand. Daca vreodata vrei sa povestesti si nu ai cui, zi-mi mie. Bine?

Ce pot spune eu despre mine? Foarte multe şi mai că nimic.
Mă numesc Claudiu , sunt născut întro frumoasa zi de vară ; 1 august ´86 , în orăşelul Lugoj, unde am şi locuit până în urmă cu 2 ani când am luat drumul străinătăţii.
În prezent sunt in Spania şi prestez pentru una dintre cele mai mari firme de calcul şi realizări de structuri.

Deşi nu prea am intervenit, citesc acest blog ziulică de ziulică de mai bine de jumătate de an , şi am ajuns aici prin intermediul jurnalelor.

Momentan aştept cu nerăbdare ziua de sâmbătă să îmi iau zborul spre România, să îmi revăd familia şi prietenii.

offtopic: laurentiu: blog, blog, blog, blog!

Ada, ce pot sa zic? Sunt coplesit, sarut-mana. Dar, uite, sunt atat de uimit si de dezorientat incat nu pot sa ma stapanesc sa nu intreb: ce iti mai trebuie alte povesti cand ai copilul acela fabulos?

Scuze, dono, pentru offtopicurile astea.

Hello everybody am aterizat si eu mai tarziu pe aici [deh, e vacanta, m-am luat cu somnul si cititul ] pana sa ma apuc de scris o descriere am mai intarziat inca vreo ora citind descrierile celorlalti. [by the way, foarte buna ideea de a ne prezenta, fiecare.]. Eu sunt Lala, porecla care nu prea are nici o legatura cu numele meu [mihaela], insa cum in grupul meu mai e inca o mihaela al carei nume e prescurtat “ela”, prietenii s-au vazut nevoiti sa imi gaseasca si mie un nume de alint. sunt o berbeaca veritabila [daca citeste cineva descrierea generala de la zodia berbec o sa isi dea seama 100% cum sunt eu, si cu calitati si cu defecte]..eram cat pe ce sa fiu o maare mincinoasa [sunt nascuta pe 2 aprilie] si sunt clasa a 10. aka am 16 ani. spre deosebire de majoritatea tinerilor de varsta mea, imi place sa merg la scoala si imi plac majoritatea materiilor [cu exceptia fizicii si geografiei], imi place sa citesc si pot spune fara sa ma laud ca 98% din notele mele sunt de 10, desi poate unele nu sunt intru totul meritate [cum spunea profa de fizica, e imposibil ca un elev sa fie de 10 la toate materiile. ar insemna sa stea sa invete 12 ore pe zi]. Contrar aparentelor chiar nu intru la categoria “tocilari”, pot spune ca sunt chiar foarte rebela [chiulesc mult, contrazic profii - dar nu cu nesimtire, ci cu punctele de vedere proprii foarte bine argumentate]. Imi place sa citesc, sa ascult muzica buna si urasc oamenii care nu stiu sa formuleze corect nici macar doua propozitii. oameni pe care ii intalnesc zilnic in cele mai diverse “medii sociale”. Am si eu un blog, nu l-am dat la link din doua motive: 1. nu vreau sa se creada ca incerc sa imi fac “publicitate” prin intermediul altor bloguri si 2. nu am considerat ca e suficient de bun pentru a fi citit de altcineva inafara de prietenii mei. Am prieten de 1 an si 3 luni, pe care il iubesc si ma iubeste foarte mult, am multe prietene care nu m-au lasat niciodata balta si ma ajuta chiar si atunci cand nu le-am mai bagat in seama de secole. Imi place cel mai mult sa citesc, carti de genuri foarte diferite, de la carti horror sau cu teme relativ erotice, chick-lit, pana la carti pe teme filozofice sau religioase. Sunt atee, lucru care a provocat multe dispute in jurul meu, din pacate, pentru ca oamenii nu sunt suficient de toleranti precum se vor a fi. As vrea sa fac ASE-ul [cibernetica] si Jurnalismul, imi plac la fel de mult. Serialul meu preferat e “sex and the city”, iar Sarah Jessica Parker e un fel de..”idol” vestimentar. Persoanele care ma cunosc imi spun ca prezenta mea le binedispune, pentru ca sunt mai tot timpul cu zambetul pe buze si glumesc [desi nu ma pot lauda cu un simt al umorului iesit din comun]. Cred ca cel mai bine ma caracterizeaza ironia si critica, cel putin asta spune profa de romana pe care o iubesc si ma iubeste desi mai tot timpul ne contrazicem. Blogul tau am ajuns sa il citesc din click in click, acum mai mult timp, dar nu am putut sa comentez pentru ca din cate citeam cititorii tai pareau o comunitate deja bine legata, in care era mai greu ca eu, o straina, sa patrund. In orice caz, ca si altii, pot spune ca blogul tau nu m-a plictisit niciodata si mereu m-a facut sa zambesc.

acum ca ma uit nici nu imi vine sa cred ce mult am scris :”>

laurentiu, m-ajuta sa nu uit ca totusi fabuloasa nu e buricul lumii. Si tu povestesti frumos de Maria. Gata, Dono, scuze. am plecat la gradi.

Uite Dono, ce nu fac unii pentru locul de munca. Planuim sa aducem studenti din tarile astea sa ii invatzam putzin despre ospitalitate. Azi cand ma intzepa la vaccin, ma bucuram ca era si sefu meu acolo sa vada si sa ia aminte…Si nu, nu se anuntza nici o prima de risc…inca

Bonjur. Ma autointitulez Catzaua. M-au intitulat Ana-Maria Man pe bolentin. Familia ma striga Ana-Maria, colegii, prietenii si cunostintele ma urla simplu Ana. Ai asa ma si recomand. Vazui lumina zilei in Sighisoara, ma transplantai la Cluj amu’s 7 ani de zile pe motiv de studii. Si aci am ramas, cu ardoare si pasiune ceva de speriat. Sunt cantar sadea. Da’ echilibrata .. ntz. Poate in cautarea echilibrului, da’ asta e alta poveste.
La dono in ograda am nimerit din intamplare, de cateva luni de zile, da’ nu mai stiu cum. A, …ba da: din blog in blog. Da’ sa stiti ca nu-s hoinara tare de felul meu. Numai in mediul virtual.
Ce imi place… linistea. Oriunde, numai liniste sa fie. In caz contrar mi se ridica blana de pe ceafa, marai si in cazuri extreme latru. Tare.
Ce nu imi place.. orice contravine principiilor bunului simt si linistii mele suverane.
Citesc cu drag si spor scrierile lui dono, ..comentez mai rarut. si ma bucur sa vad cati Donovezi sunt si cati mai sunt a se arata inca.
Momentan sunt CS la o firma de curierat din Cluj.. si tocmai mi-a venit masina de linie la incarcat, deci am treaba, deci va las.
O seara buna all.

*woof*

Nascut in Bucuresti. Crescut numai in Bucuresti printre blocurile gri, asfalt si betoane. Verdeata numai prin Herastrau, Cismigiu si parcul Titan. Vacanta de vacanta la mare si la munte. An de an. Sarut mana parintilor. Trotineta, bicicleta, rotile si minge.
Pe la 16 ani bocanci, cort, ceaun si zeci de km pe munte. Rockareala la greu. Merge rockareala cu simfonica la ateneu, opera si teatru? Merge, va spun eu. Frumos, foarte frumos. Se putea mult, mult mai frumos daca nu exista o sora care ma capacea cand eram mic si le spunea tot parintilor cand calcam pe bec. Paracioasooooo! (citeste si ea)
Lefegiu de la 17 ani.
Armata. Bleah si cah. Cazma, tarnacop si lopata pe la Canal si irigatii in Dobrogea.
Munca, munca si iar munca. Policalificare, de la cuie pana la computador si medicamente. Si sofereala, asta-i o chestie beton, soferealaaaa.
In rest? Chestii domestice ca fiecare dintre noi.
Si asta de 42 de ani…

irina, 38, bucuresti, nu comentez in mod obisnuit pentru ca ajung sa citesc articolele lui dono mai tirziu decit ceilalti cititori fideli . pentru mine asta e mai mult carte decit blog, asa incit astept sa am liniste si dispozitie potrivita inainte sa incep sa citesc.
dupa cum am zis alta data, mai zic si acum: acest blog imi place foarte mult. cel mai mult, daca e sa ma gindesc la blogurile personale pe care le citesc (cu drag, pe toate:))

si m-am lasat de fumat de o saptamina

la ce televiziune lucrezi?:)
si eu te citesc de mult.. si sutn donodependenta.. si am numai 20 de ani :”>

@asterix: Am omis si eu sa spun ca am un baiat de 20 de ani! Cu una ca mine a inceput “epoca” decretzeilor, cu unul ca fi-miu a luat sfarsit. Si… SAC! SAC! asterix! Sunt (aproape) slaba!

Pe el il cheama Gabi, pe mine normal Mihaela,tot Bucuresti dar de 45 de ani,eu sunt scorpie el este sagetator, tot fata dar de 22 de ani( proaspat licentiata)urmeaza,ce urmeaza?El gras eu slaba,el chelie, eu ochelari, el conduce, eu in dreapta sunt super sofer si din dreapta injur ca un sofer, el calm, eu cu mai multi ca sunt mai mare.Am sot (luna asta 23anide la casatorie), un perus si un catel care are 12 ani si e normal batran.si plec sa il indop cu medicamentele Of, ce mult e scris

Scurta prezentare extrasa dintr-un post mai vechi, remixata si updatata )))
Are istorie b47h .In traducere before seven hour.Fiindca ma trezesc dis de dimineata inainte de ora 7.Fiindca ora mea de liniste , inainte sa dau cu capul de forfota zilei, este intre 6 si 7 a.m. In primavara lui 2007 am avut o tentativa de blog dar m-am simtit atat de mica fata de ceilati bloggeri pe carei admiram si care scriau asa de bine si aveau atatea lucruri interesante de spus incat am renuntat .Am pastrat in schimb contactul cu cateva bloguri cu care ma amuzam copios sau sufeream odata cu ele.Mai faceam un comentariu,mai imprastiam o maslinuta, o scobitoare straina, ma rog , chestii usurele.
Pana intr-o zi cand m-au mancat degetele iar.Si s-a nascut blogul actual , cu o venerabila varsta de 10 luni .De data asta nu stiu cum s-a facut, insa m-am imbolnavit rau.Da’ rau de tot ! Nici acum viata mea nu este palpitanta, nici acum nu mi se intampla ceva senzational, demn de impartasit lumii intregi ,dar parca este altceva.Am descoperit cu uimire ca exista persoane care chiar se opresc sa citeasca tampeniile mele si nu pot sa spun ca-mi displace.
Legat de aspectul fizic si personalitatea subsemnatei mare lucru nici aici nu este de spus.Tipar 1961 de la Dunare, generos ( in nici un caz filiform) ,peste care tipar anii au mai avut grija sa aseze inca 10 kg de care nu mai scap da’ nici nu ma chinui ,nici scunda nici inalta, nici frumoasa nici urata,nici vreun geniu dar nici ultima gaina din gostat.Imi place sa merg la munte si intr-un singur loc la mare.Imi place sa citesc si sa ascult muzica.Imi place sa beau cafea si sa fumez.Imi place sa rad.Imi place sa-i fac pe cei din jurul meu sa se simta bine.Nu si pe cei care vor sa se simta mizerabil.Am invatat sa-i las in pace fiindca irosesc energie degeaba.Ajut pe cei care vor sa fie ajutati dar nu ma pricep sa cer ajutor.La prima vedere sunt etichetata drept rautacioasa si nesuferita. Noroc cu a doua vedere…
La data cand scriam postul “ Hello , world ! “ familia mea era compusa din : una bucata copil de sex femeiesc ,una bucata barbat , una bucata mama , una bucata bunica , doi frati si o sora, socrii doi la numar ,trei cumnate si trei cumnati , doua nepoate, un apartament de 50 metri patrati aproape de buricul targului , un motan de 14 ani , o skodita , cativa prieteni buni si multe cunostinte .Intre timp lucrurile s-au mai schimbat , unele prietenii au expirat , nefiind de lunga durata ci cu durata limitata in timp . Familia si-a redus si ea personalul, intrand in restructurari la capitolele sot , socri, cumnati , cumnate , nepoate si skodita . Bunica m-a lasat sa ma mai descurc si singura , plecand in primavara asta sa-l cicaleasca pe tata . Tata a plecat sa pescuiasca intr-o alta lume….Cand ajung acasa trec pe la morminte si mai schimbam doua barfe.Este un pic cam greu sa barfesc cu amandoi in acelasi timp, fiindca au locatii diferite. Aaaaaaa, si mai am multe amintiri pe care ar fi pacat sa le tin numai pentru mine.

Pe Dono l-am descoperit intamplator intr-un blogroll.Am intrat sa vad ce gunoaie are omul asta in minte si de-atunci tot caut gunoaiele respective .Da’ nu le gasesc ! Si pana nu le gasesc nu plec de-aici .
Incantata de cunostinta .

am auzit de asta..daca ma straduiesc un pic maine dimineata vad pe google…
ms de info eram curioasa….
v-am pupat…
noapte buna,tuturor
o zi buna,maine….mai faina decat azi…..

<>
Nu cred ca de mine e vorba, eu am ajuns deja la a treia. Si chiar se potriveste chestia aia cu “nu se termina pana nu canta grasa”.
Sunt mai matusalemica si decat indigobird, care nu stiu de ce n-are curaj sa se prezinte, poate se simte mult prea din alta generatie fata de toata tinerimea de aici. Fiind nascuta cu cateva luni inainte de 23 august, da, da, chiar ACELA, as putea sa va fiu mama multora din voi. Am o fiica despre care se poate spune “Are tata o fata frumoasa SI la politehnica” (a terminat-o de cativa ani buni) iar alta, un pic mai mica, era poreclita de profesorii din ciclul II “Sala Polivalenta” ,o sa intelegeti de ce daca o sa va spun ca a terminat ciclul II cu 10 pe linie si ca atunci cand am protestat ca prietena ei a luat premiul 2 cu 9,97 si e nedrept sa se intample asta pt numai 3 sutimi, mi s-a spus ca nu incape comparatie. Nu stiu exact care e meritul meu in cele de mai sus, afara de acela ca le-am adus pe lume, le-am crescut cu drag, ceea ce urez tuturor taticilor si mamicilor de aici si le-am fost alaturi de cate ori a fost nevoie. Pe blog am ajuns uitandu-ma la lista de preferati ai Ciupercutzei, careia nu pot sa-i multumesc deajuns ca a facut din mine o mebra a comunitatii de blogheri, incurajandu-ma, desi a stiut cam de la inceput ca, fiind o pensionara, ar cam trebui sa fie o prapastie intre generatii.
Cred ca toti parintii celor de aici trebuie sa fie fericiti ca va au, dupa cum si copiii vostri sunt deasemenea fericiti cu voi.
Pe blogul Ciupercutzei am ajuns la recomandarea fiicei mele mai mari, care te citeste si pe tine, Dono,dar, fiind f ocupata, zice ea, cam timida, zic eu, nu a comentat niciodata, lasandu-ma pe mine sa ma fac de ras.
Si sa stii, Dono draga, ca mi s-as trans un pic inima. Am avut si eu un cumnat Alexandru, caruia toti ii ziceam Ducu. Era si el vesel intr-o vreme, apoi s-a intristat atat de tare incat a hotarat ca e mai bine sa plece intr-o alta lume, despre care numai el putea crede ca e mai buna.
Sunt convinsa ca tu, care vezi “in tot raul si un bine”, n-o safaci niciodata una ca asta.
Si dragilor, faceti ceva si renuntati la nicotina aia. Stiu ca e greu, din proprie experienta, dar nu imposibil. Bine era daca sora mea imi urma ex, acum ar fi avut doi plamani si speranta de viata mai mare.

@ Lala
Si io tot berbec, d-aia dau cu cornu pe aici, sunt la inceputul zodiacului si nu m-am ispravit nici la varsta asta.
Un astrolog vestit, plagiat de Fanus Neagu, Armand Calinescu zicea: “desi aparent o fire zanatica, berbecul e condus de luciditate.” Avea dreptate, nu-i asa?

PS – Nu-mi amintesc intriga ce m-a purtat spre blog-ul tau, stiu insa cu siguranta ca primul entry citit a fost “cu ochii pe dos”, la o ora de informatica, si am ras de-am crezut ca ma prapadesc. N-a fost complicat sa retin link-ul. astfel ca ajunsa acasa am mai dat o geana si am mai citit oaresce. Cred ca de atunci intru zilnic, desi nu citesc chiar totul, nu ma pot lauda ca sunt “cel mai mare fan al tau”. Dar sunt sigur un om care empatizeaza des cu tine. Sau cel putin unul care gusta din plin postarile tale. Te urmaresc ca pe un serial, povestesc despre tine, iti fac involuntar publicitate, pt ca si eu exist pe aceeasi planeta ca tine si dau de chestii similare. Te si citez cateodata. Esti un soi de one-man show, incurajez ideea asta de a scrie zilnic. Sper ca ai ajuns sa o vezi ca pe o datorie, chiar daca nu te platim, si n-ai de gand sa “te lasi”.

Nu stiu ce parere ti-ai facut tu, dar mie oamenii astia mi se par mult mai interesanti in realitate decat in supa asta internauta.

salut. adrian, o lună până la 31, oradea. lucrez în marketing după multi ani de media (radio, tv, presa scrisa).
te citesc de puţină vreme. comentez rar pentru că dacă încep să scriu mi-e greu să mă opresc şi am puţin timp. din moment ce revin, e clar că mi se pare interesant.
nu mai ştiu cum am ajuns aici dar cred că de la simona ionescu.
spor la viaţă tuturor

Reluand ideea unchiului, si eu era sa ratez ajungerea la serviciu tot citind si recitind. Mi se pare minunat ce se intampla si, iarta-ma Laurentiu, nu consider ca aveam de-a face cu o supa internauta. Cu siguranta o pagina de Internet nu poate fi comparata cu viata reala si nici nu o poate inlocui. Dar eu stiu ca sint un pic mai bogat (mental si sufleteste) de cand comunic cu voi. Sint o persoana maximo-sociala, serviciul ma impiedica sa ies in lume atat cat mi-as dori, asa pot interactiona cu alte universuri, ganduri si trairi. Poate nu am inteles eu bine exprimarea “supa internauta”.

si eu sunt “berbec”, dar mai pe la sfirsitul zodiei!

Metabolismul meu incurajeaza orice la foame. Daca as fi intelept as bea ceaiul de tei de care spui. Ideea e sa fie ceva eeeeextrem de usor de pus pe masa, ca altfel risc sa adorm in picioare, gatind. Oricum, presupun ca ai pe site-ul tau niste ponturi si voi incerca sa ma inspir de acolo.

Ada, eu cu denumirile astea…Cu implementarea nici atat…Daca nu as fi fost “fortat” de job, creca as fi scris cu pana de gasca.

hopa si eu… radu, 32 ani, din Deva, varsator, bancher, roacher (nick-ul vine de la jimi hendrix pentru ca in tinerete cantam la chitara si aveam parul mare si umflat ), prieten cu sandu de pe vremea liceului…cam asta ar fi in mare…
sandule, impartaseste cu ceilalti si porecla primita de la gancea in faculta ))

aha…

Neata, Dono, neata tuturor. Evident, “tu” erai tu, nu “domnul” unchiu aurel – ca nu prea imi vine sa tutuiesc chiar asa direct un unchi. Buna dimineata, unchiule.

Cu supa: m-am exprimat eu la modul mai general. Ar fi fost si o ipocrizie sa ironizez acest blog, cata vreme sunt si eu aici. Si recunosc ca am gresit cand ii faceam mai interesanti pe cei din spatele nick-urilor doar cand ajungi sa ii cunosti. Erau interesanti si inainte, acum parca devin dragi.

va rog foarte mult sa ma tutuiti , pentru ca asa ma simt mai tinar.

Daca e vorba de Olguta (de departe) trebuie sa astepti ca are conac nou unde se darama si se ridica pereti noi si are multa treaba, este asteptata(cu nerabdare) si pe alte pagini

Domnu’ Dono, bunadimineatza, auuuzi, stii ce ne gidneam eu cu Zappy (o bag si pe ea la apa ): nu cumva Pasaruica = Mihaiela?
Daca tot ai mentionat… N-aveam cum sa te-ntreb altfel decit in vazul lumii, deci: scuzati indiscretia!

Victor, eu cred ca-i vorba mai degraba de oameni asemanatori, indiferent de varsta, profesie ori colt al lumii in care traiesc. Fenomen e mult mult prea mult spus, desi tu esti amabil.

Monica, daca Pasaruica e Mihaela avem de-a face cu un caz de dedublare a personalitatii cum nu cred ca exista in medicina. Nici macar Doctor Jeckyll si Mr. Hyde.

Aha!, multumesc de lamurire. Da, cred ca ai dreptate. Ar fi o poveste mult prea schizoida. Si Pasaruica e simpatica. My bad!

Mai bine stergi commenturile. Si pe asta, si pe frati-su mai mare si mai sus-pus . Sa nu viziteze Pasaruica locu’ si sa se supere.

Mara Wagner/ 33/ București, născută și crescută în Brașov. Lucrez în presă de mulți ani, fără ambiții carieristice. Pasionată de literatură, cărți, tot soiul de texte scrise. Am un băiețel de 3 ani și ceva, max igor (fara cavalera). N-am în fiecare zi timp să te citesc, dar când am, intru cu plăcere aici, știind dinainte că voi găsi ceva amuzant, rupt din viață.

Eu cred ca e frumos asa cum e.

Pasaruica e prea desteapta ca sa se supere si are prea mult simt al umorului Adevarul e ca ar fi fost o actrita desavarsita si o poanta foarte buna.

Patroaaaaaneeeee!!!! Doamnelor si Domnilor, Cristirica e un batran prieten care era o uscaciune de pustan cu parul lung, cu care dadeam din cap pe muzica rock si ne imbatam cu lichir din depozitul parintilor lui. Actual patron de firma care va poate aduce masini din lumea larga. La pret bun, va face discount ca e prietenul meu. Bai Rica, la Metallica ne vedem, da bere nu mai beau. Burta mi-e acum mare si fara bere.

neatza lume…..
la munci..cam greu sa scriu ca-i sefu´´ cu ochii pe mine…dar sper sa revin mai tarziu….
v-am salutat,pupat…
si o zi buna…

Filmul tau de prezentare de pe pagina “Cine sunt eu” e genial…foarte misto, pe bune…si m-am regasit si io intr-o poza de grup pe holul unui camin de la faculta’…si am vazut o poza super faina a ta cu Radu Paul…

Hai sa ma prezint si io…ca despre asta e vorba…Cristi, 32 ani, din Deva…cunoscut ca si Rica de toti prietenii din copilarie, liceu si facultate…copil cuminte in copilarie, agitat in liceu si zbuciumat in facultate (probabil la fel ati fost toti…cand ati simtit gustul libertatii). Acum ma prezint la telefon cand suna in cel mai formal mod: Cristi Racasan…si suna al drecu’ de strain si cateodata imi zic ca prea ma iau in serios. Pasionat de muzica rock (incerc sa nu ratez concertele mari de prin Romania) si in special de Manowar, pentru ca mi se par cei mai putin falsi si cei mai apropiati de public…dau si ceva inapoi la un concert (tocmai am fost la Magic Circle Festival in Germania unde au donat fanilor 20000 de beri, 20000 de CD-uri si 4 motociclete custom made, au invitat pe scena fani, au oficiat nunti, au baut cu fanii si au facut sute de poze) in afara de un show bine pus in scena…dar fara suflet (capitalism pur…hat, ti-am luat banii) cum veti vedea la Metallic si la Iron Maiden…a caror muzica o apreciez de asemenea.
Hai ca am luat-o razna…Obisnuiam sa bat muntii patriei…si chiar am facut ceva creste (Fagarasul de 2 ori, Retezatul, Apusenii). Acum imi place sa ies la iarba verde, sa fac un gratar si sa-l laud ca e cel mai bun ala pe care l-am facut eu, sa beau un sprit de vin alb vara…sau iarna un vin rosu sec. Lucrez intr-un domeniu in care pana nu demult nu aveam o mare expertiza (vanzarea de autovehicule) si pot sa zic ca nu sunt inebunit nici acum…si visez ca in maxim 5 ani sa nu mai lucrez nimic.
Site-ul lui Sandu e unul viu…asa ca o sa-l mai citesc sa vad ce mai debiteaza amicul meu bucurestean.
Hai v-am pupat pe dintii din fata!

apropo de M_yrt: Am auzit de concertul lor de la Kaliacra…a fost o repetitie pentru Magic Circle Festival…festival organizat chiar de Manowar…Anul acesta a fost o editie aniversara “20 de ani de la albumul Kings of Metal”, ocazie cu care au interpretat primele lor 6 albume piesa cu piesa…in 2 seri(3 albume pe seara) a cate 4 ore. A fost magnific!
Anul asta festivalul a tinut 4 zile…la anul va dura 7. Anul viitor vor lansa noul album si se va scrie si o carte despre ei. Hai ca devin prea patimas…si nu imi mai place de mine.

Sunt Raul, imi place sa cred ca sunt Dono’s best friend.
Tocmai ce incerc sa ma “reinventez” in Bucuresti.
Cel mai nebunesc lucru care l-am facut vreodata, dar ma simt “alive”.
Cristirica e fostul meu angajator, si prietenul meu totodata.(ne vedem la Metallica, da?).
Vreau sa-i zic Simonei(Zappy), nice to meet you.
Cred,(sunt aproape convins) ca te-am vazut dimineata mergand probabil la seviciu pe Stefan Cel Mare.

Sa-mi bag si eu repede cv-ul, ca l-am mai scris o data si mi-o picat netul
29.03.1979 – berbec, deci, 29 ani, multumesc la fel si voua!
Nascuta intr-un loc gresit geografic vorbind, adica la Constanta, pentru ca mie imi place muntele la nebunie! Am locuit dintotdeauna in Constanta, dar nu am ajuns niciodata sa iubesc orasul. Am crescut la munte, educata de o bunica despinsa din povesti.
Absolventa de Drept, profesez in domeniu, dar nu mai sunt atat de entuziasmata ca in timpul facultatii.
Am un sot senzational, pe care il cunosc de 12 ani si suntem casatoriti de 5 ani (aproximativ). Deoarece are dese si lungi momente de ratacire pe marile si oceanele lumii, eu ma mut in perioada voiajelor sale pe internet.
Am doi parinti fenomenali si o sora mai mica, superba din toate puctele de vedere. Prieteni putini, dar de calitate. Cam asta e averea spirituala.
Avere materiala: un apartament cu apus de soare in dotare, o buburuza, aka Matizul meu bejuliu.
Imi plac urmatoarele: muntele, sa sofez, sa citesc, sa stau cu prietenii la taclale, citricele, mirosul de vanilie si scortisoara si inghetata.
Vorbesc mult, sufar de ipohondrie (sora de suferinta cu Dono), uneori nehotarata, alteori prea hotarata.
În concluzie, o persoana normala cu o viata aproximativ normala.
Si cred ca pot si trecuta la semi-veterani.

Am uitat de numele meu: T- initiala numelui, Ina – prescurtarea prenumelui FlorentINA, iar lumea ma striga in general Floricica sau mai rau Florica (ca pe domnisoara iubita mult de Ion in romanul cu acelasi nume )

Cauta-ma pentru orice fel de chestii pozitive , mai ales mosteniri, care sunt specialitatea mea.

vai cit de rau am pierdut startul….maria, 30, varsator (ca vad ca zodiile au aparut pe drum). lucrez in tv de 10 ani, deocamdata inca imi place. nu mai tin minte cum am gasit blogul tau, dar e unul dintre favoritele mele. uneori nu am timp sa citesc, dar recuperez repede

Habar nu am ce tot vorbiti despre pasaruica cum o chemao,asa ca .

) he he, da multi fani ai:P ..nu cred ca te asteptai la asta:P mdea deci cred ca tre sa ma simt si sa ma prezint: sunt diana victoria din severin, am buletin de aproape un anishor ( da, stiu, sunt mica), sunt in primul an de liceu la colegiul national traian din dr.tr severin( ei spun ca e in top 5 cele mai bune licee din tara, eu spun ca aia de la minister mint, dar cum sunt mica si naiva, bun botu si cred:P si ma laud, bine inteles:)) ) , imi place istoria( mostenire de familie, daca nu iti place, e clar ca ori nu esti sanatos cu bibilica, ori esti adoptat:P), imi place sa citesc( de cand am invatat sa citesc nu pot sa ma las, iar bunica face crize ca zice ca innebunesc:d).Cu toate ca in timpul scolii nu prea am timp sa citesc, recuperez in vacanta cand iau cu asalt anticariatele (apropo, aici gasesti niste carti foarte bune si de care nu dai in librarii).. nu imi plac lecturile in format lelectronic pentru ca nu au aceealsi farmec ca cele tiparite, si din cauza asta ma feresc de ele ca nenea cu crema de pantofi pe fata si cornite crescute in varfu capului de tamaie… Te citesc de..hmmm… juma de an…poate mai mult.. De fiecare data cand vreau sa imi omor timpul, ma uit pe jurnale( de acolo am linku) …si pot sa ma laud ca am citit toate insemnarile de la inceputul blogului ( sunt fana inraita ) ) ..cu toate ca imi place sa trec neobservata( auzi si vezi mai multe pt ca esti pe post de omu invizibil), astazi daca toata lumea se prezinta, tre sa urmez si yo spiritul de turma si uite ca m-am bagat in seama:d
daca ai si tu timp vreodata de pierdut, da-mi voie sa iti recomand cateva situri in mare voga printre persoanele cu bun simt, poate le stii: http://www.pitzipoanca.org si http://www.cocalari.ro

este sub acoperire

of, hai ca abia acum am putin timp…..
Madalina (“la multi ani” pentru mine, azi de “marie-madeleine”, pfui), 37 “primaveri”, varsator , mama mandra de copkil frumos si destept si terorist cat cuprinde….injiner constructor, specialist in macarale si alte monstruozitati (fosta pianista…nu ma intreba cum am facut saltul de la pian fics pe macara….ca nu poci sa te lamuresc), mare fan al tau….carcotasa, revoltata…
cam atat…ca ocup cam mult spatiul de emisie.
ma bucur ca ai facut aceasta prezentare.

Ma numesc Crina dar imi place numele de Mihaiela,imi place sa citesc, sa cunosc oameni inteligenti,sa ma plimb cu bicicleta ,mama e bucuresteanca,tata moldovean.Am 23 de ani i-am implinit in iunie si lucrez ca bona pentru ca imi place meseria asta,si pe vitor am de gind sa fac ceva in viata asta

:):):)

hai ca nu-i tarziu…17 ani, ploiesti. sunt mandra de numele meu pt ca asa o chema si p mama lui Nichita. Si mie imi place sa hoinaresc prin muntii patriei. Duminica am trecut pe la Deva. Daca a vazut cineva p unii mancand salam cu mustar langa marginea soselei sub o salcie, pe-aproape de cetate, eram si eu pe acolo. am urcat si pana la minunata cetate( din pacate inchisa) cu o mica telecabina smechera ( 8 lei biletul), dar am vazut orasul de sus care e de-a dreptul superb. sunt innebunita dupa tot ce tine de evul mediu…m-as duce si la sighisoara la festival, dar nu-mi mai da nimeni bani . in rest, iau cursuri de pian de vreo 3 ani si ma pricep de minune sa o dau in bara la auditii, imi place sa dorm muuult…12-13 ore in vacanta, gasca de la scoala e cam mica, deja regret ca nu m-am distrat mai bn in liceu…poate recuperez la facultate. atat. distractie placuta maine la metallica!!!

Bucurestiul ma facut sa revin la normal

Sunt Marius, un pic mai “mic” decat tine (generatia ’77 @ Craiova). Te citesc de prin noiembrie anu’ trecut, dar asta este abia al doilea raspuns al meu aici pe blog. In genere nu raspund pentru ca am cam aceeasi parere cu tine (de fapt d-aia te si citesc ), si consider ca epoca aplaudacilor a apus acu’ fo’ 20 de ani.
Legat de Deva am amintiri f. pozitive pentru ca acolo locuia in vremea copilarie mele (si mai locuieste inca) cel mai beton unchi care poate exista pe lume. Asa ca Deva, Simeria, si imprejurimi sunt un fel de “zapezile de altadata” pentru mine.
Ce-mi place / ce nu-mi place: in genere Romania / in genere romanii , si mai ales conducatorii lor (desigur persoanele de fatza se exclud).
In mod paradoxal mi-e dor de Lipscaniul de altadata (fie cel din Bucuresti sau Craiova), desi nu l-am vazut niciodata in splendoarea lui, si ma seaca sa vad halul in care arata acum (idem, fie cel din Bucale sau Craiova). Ma seaca enorm CORUPTIA de la tot locul din .ro.
Imi plac muntii din .ro cu salbaticia lor si cu atatea locuri departe de zarva turistilor. Imi place Delta Dunarii; Nu-mi place Litoralul. Imi place Maramureshul si nordul Moldovei;

PS ah, si io’tz zic Lisandru

Am abandonat lectura dupa ce am citit postul lui Vio ca sa pot scrie.
Nu e lipsa de curaj. Abia acum am reusit sa citesc (am niste probleme si in plus mi-am mai luat un serviciu, asa ca apar si eu cand pot).
Deci, Dono, pune-ti patrafirul si sa ai decenta sa-mi dai iertarea de pacate, ca daca tot am ajuns sa ma spovedesc la tine…
Ok, sunt Luminita din Bucuresti. In buletin scrie ca m-am nascut acum 43 ani, dar de regula ascund buletinul si ma imbat cu apa rece lasandu-i pe ceilalti sa-mi evalueze varsta, fericita ca nimeni nu-mi da mai mult de 33 ani. Casatorita pentru inca aproximativ 1 luna (timp in care sper sa se pronunte divortul), cu 2 copii geniali (baiat si fata) – nu glumesc!
Sunt de profesie psiholog, specializat in psihologia muncii si organizationala. Paradoxal, testele pe care mi le-am autoaplicat, afirma ca si varsta mea mentala a ramas tot la 33 ani, deci nu e de mirare ca ma simt atat de bine in compania oamenilor tineri.
In caruselul acestei existente am schimbat adeseori si pe negandite “sus-ul” cu “jos-ul”, preumblandu-ma cu gratie intre rai si iad mult mai mult decat as fi dorit.
Iubesc sa scriu, sa pictez, sa dansez. Lumea spune ca am oarece aptitudini in sensul asta. Am o adevarata pasiune pentru oamenii inteligenti ale caror sarcasme sau ironii sunt dispusa sa le suport lejer,dar sunt intoleranta la prostie. Cel mai mare defect: tendinta excesiva spre analiza (cam desfac firul in 4, cum zic romanii). De asemenea, nici nu prea ma da modestia afara din casa, cum probabil ati observat deja.
Sunt o fiinta extrem de controversata – asa spun carcotasii – acum blanda si impaciuitoare, acum declansand razboaie modiale. “Calcaiul lui Ahile” este nevroza numita iubire pe care o port sotului meu, denumit si Casanova din Carpati si de care, dupa o lunga si grea suferinta m-am decis sa ma separ, satula sa tot agonizez asteptand nici eu nu mai stiu ce. Si apoi o sa ma duc la manastire… (cand spun asta tot cunoscutii se tavalesc pe jos de ras, semn ca trebuie musai s-o fac, ca sa-mi pastrez credibilitatea!)
Despre fizic n-are sens sa vorbim… (si DAH, chiar am patratele, ca de la supararea din ultima vreme am slabit si acum se vad, sac!!!).
Exersandu-mi io scrisul pe jurnale.ro am dat cu ochii de un titlu al lui Dono care m-a intrigat foarte tare si asa am ajuns aici. Imi place stilul lui, firescul care razbate din fiecare fraza, naturaletea si, mai ales, apreciez teribil lipsa obsesiei pentru “metafora cu orice pret”… Am citit o gamada de insemnari ale unor oameni, altfel destul de talentati, care au dezvoltat o obsesie pentru metafore. Obositoare chestie! N-am cunostinte ca sa pot face pe criticul literar, dar asa simt eu vis-a-vis de eseurile lui. Ma destind si ma amuza. Ce-i reprosez? Pai ma gandesc ca uneori se straduie sa scrie si cand nu “are chemare” sau cand subiectul nu’l inspira suficient. O face probabil ca sa nu ne dezamageasca…
Iar “publicul” lui e de nota zece!
PS. Dono, da-mi iertarea ca alfel te bantui!

Te iert, fiica mea! (ai avut si dreptate, nu ai ce scrie in fiecare zi)

Iaca profit si eu de ocazie sa ma prezint ;;).
Ma numesc Andreea, sunt din Arad…. Am 17 ani(jumate`) si ma rog sa treaca lunile astea de vacanta cat mai incet si sa inceapa cat mai tarziu clasa a 12-a. Altfel, ma regasesc in ceea ce zicea si Dono… (si imi permit sa citez) “Imi plac filmele, oamenii veseli, imi place sa vorbesc aiurea – ma relaxeaza – dar cand o fac, cei care nu ma cunosc ma cred retardat. Imi place sa rad, as rade toata ziua. Ma enerveaza prostia – nu cea ascunsa – cea strigata cu toata gura, ingamfarea, minciuna, prefacatoria, nesimtirea si pupincurismul.”. In rest, sunt dependenta de prieteni, dar nu orice fel de prieteni ci doar cei care cunosc notiunea de prietenie. Tin foarte mult la familia mea, si la cei 2 pisoi(Cleo si Dexter). Iubesc animalele si as vrea cumva sa ajung medic veterinar.
Sa-mi fie cu iertare daca deranjez ) . Incantata, Dono!

[...] iulie 23, 2008 Am fost inspirata de catre dono, dragul, minunatul si cel mai fain dono , cu a lui provocare [...]

dono si toti ceilalti, scusa, am avut o perioada criminala.
va iubesc pe toti pentru ca aici s-a format o comunitate!
sunt gabriela, una dintre ratatele in viata.

da…..si ar mai fi……Olguta.O asteptam!

unchiule, daca vrei (si vrea si Dono )iti pot spune unde scrie Olguta …putin mai des ,eu am transmis mesajul in eter.

NU aici , ci la tine la prelucrator ….etc, ca asa il puneam

34 de ani – Ploiesti. Ai mei (familia si prietenii) inca imi spun Cristinica.
Lucrez in resurse umane, dar cea mai “grea” meserie mi se pare cea de parinte …
Imi plac: oamenii cu sufletul frumos (ca cei de aici), apa, zapada, albastrul …
Pe scurt, cam atat. Salutari tuturor.

daca tot trec pe aici in fiecare zi, m-am gandit sa semnez si eu condica..sunt mihaela, am 21 de ani, lucrez pt un ziar..sunt scorpion, proaspat absolventa, iubesc soarele, marea si m-am indragostit ireversibil de italia unde as vrea sa locuiesc :-> blogul tau l-am deschis citind-o pe simo (zappy), am citit toata arhiva pe nerasuflate si de atunci il deschid in fiecare dimineata..si iti multumesc pt asta

Ma numesc Iulia, am 27 ani, lucrez la o banca din Sibiu. Nu sunt insa ardeleanca, ci olteanca mai exact din Valcea. Dono mi-a fost “recomandat” de unchiul Aurel(pe care am avut onoarea sa-l cunosc,si ma bucur enorm pt k rar intalnesti oameni k el)-multam unchiule.
Imi place ceea ce fac, iubesc natura, ploile de vara, copii(imi doresc gemeni),si ador noptiile albe…Imi plac oamenii simpli cu suflet mare.
Mancarea preferata:cartofii pai!
Nu agreez minciuna, laudarosenia si ignoranta de orice fel.

Ok … eu sunt noua pe aici am descoperit blogu tau de o saptamana ma cheama Sabrina si sunt cred ca cea mai “tanara” de pe aici am doar 15 ani mhdea NU sunt din Bucuresti .Imi ca ia ceva sa imi dau seama de cea ce vreau sa scriu in comentariu asta … dau la liceu de arta [arhitectura] in rest nu stiu ce as mai putea sa spun!

Salut Dono, salut toata lumea. Draga Dono, iti multumesc pentru ca existi, iti multumesc pentru ca imi aduci zambetul pe buze in zile mai negre. Imi place foarte mult ce gasesc aici, nu am fost niciodata dezamagita si nici nu cred ca voi fi.
Iti stiu blogul de anul trecut, de la inceputurile tale. Un prieten de-al meu care lucreaza in acelasi trust cu tine ca editor de imagine, a avut bunavointa sa-mi spuna de acest blog de care nu ma pot desparti.
Acesta este primul meu comentariu pentru ca de regula sunt o persoana timida, care citeste din umbra si nu-si face cunoscuta prezenta dar o sa incerc sa schimb acest lucru de acum inainte.
Am 23 de ani si sunt studenta la Politehnica pe care de abia astept sa o termin anul acesta, sunt satula de comunismul de aici dar asta este alta poveste. Incantata de cunostina Dono & Co

Tipul de la montaj este Nicu L. Doar atat iti spun

Vaaai, ce neam prost sunt. De abia acum, dupa atata vreme, am vazut invitatia ta foarte galanta de altfel, de a plasa fiecare aici o prezentare zip, care urmeaza apoi sa fie extrasa incetisor de catre “comunitate”.(daca spun ca in perioada post-ului asta eram in concediu, sunt scuzata macar jumate?)
sa purcedem dara. am 28 de ani, adoptata de bucuresti (mai mult asa, ca o fiica ratacitoare, vesnic nemultumita, oaia neagra rezvratita, care iubeste sa urasca metropola), originara de pe malurile dunarii. venita la facultate. plecata de la facultate, la alta facultate (in cluj de data asta). intors, terminat prima facultate. master. mers la a doua facultate (tot in cluj – e ceva creca, la mijloc de codru des, cu si anume clujul asta).muncesc in vanzari (zise cu obida printesa), pentru un singur motiv si numai unul: ca sa ma banuti de carti, gadget-uri, deplasari si fustite. daca ar fi dupa mine, as sta institutionalizata cu o bursa doua pe banii statului prin guatemala, argentina, franta undeva, pana mor. (dar sugus, bomboane gumate moi). te/ va citesc pentru ca regasesc aici un stil pe care de muuult nu am mai avut ocazia sa-l gust, din facultate (am facut filologie deci mi-am dezvoltat o perceptie extra-senzoriala pentru treburi juicy in materie de stil), si de care mi-era foarte dor. imi plac plimbarile aiurea noaptea prin viena, latexul plasat cu grija pe corpul femeii, (gracie) ju-jitsu si capoeira, cablurile, filosofia continentala si big lebowski, takashi miike si Loco Roco ( a aparut 2-ul, pour les connaisseurs), cafeaua neagra si vinul alb sec baut cu cine trebuie, iubesc franceza desi tot ma specializez in engleza, cred cu tarie in trotsky, revolutia mondiala, fidel, internationala situationista, nicu pestera si ale lui seminte rele, de fapt in tot soiul de seminte rele, tutun si vara. da, vara, cald si soare, si neaparat apa (nu e fun sa te umpli de sudori – vreo 12shpe – fara a avea posibilitatea primenelii after).a, si sunt femeie. daca asta conteaza cumva. ma parchez vreo 2 ore de-acu, ca sta productia.

World Of Warcraft!!! asa e, uitasem.

Auzisem de tine de mai demult, dar din una din alta am ajuns mai greu. M-am pierdut prin arhiva ta de vreo saptamana, incerc sa tin pasul si sa ajung la zi. Desi imi place sa fiu in urma, caci, asa stiu ca at cand vreau sa citesc ceva fain, am blogul tau la dispozitie.

Sa ma prezint: Carmina, 20 de ani, Piatra Neamt. Sunt capricorn, sunt ametita, imprastiata, cu capul in nori. Inca mai copilaresc, imi place sa citesc, imi plac dulciurile, imi place vara, marea, soarele, linistea, Clujul…Bine te-am gasit. Sa ramai mult printre noi cu randurile tale. Ah si sunt studenta la psihologie, daca ai nevoie de consiliere pe viitor )

Incantata de cunostinta.

Sosesc si eu … Pazeeea! E prea tarziu sa ma primiti si pe mine ? … :-s

Lidia. Roscata, natural, pistruii la vedere(nu-i agreez decat in masura in care sunt laudati, daca n-aud ceva de ei, ii ignor).
Maine noapte fac 20 de ani, sunt leoaica, ascendent tot in leu, nascuta la 5:42 AM, intr-o duminica, deci, dupa horoscoape, ar trebui sa stralucesc in tot si toate. Dar sunt simpla, retrasa, ofer incredere si dusmanilor(Stiu, pericol mie, dar deh.. nu conteaza).
Imi pasa ca ceilalti sa zambeasca. Ma hranesc cu ei.
Vreau un Ford Focus, lucrez de noapte, de zi, diverse slujbe, dadaca, fac curat, pe la prieteni, traduceri engleza, cel mai des fac pe “psihologul” prietenilor. Un prieten, culmea, Alexandru, m-a descris simplu : “Tot ce vorbesti, au 1000 de intelesuri.”
Nu prea am descoperit asta, dar… fie, daca asa zice…
Facultate, Nicolae Titulescu si Administratia Publica, la zi, bineinteles… Anul doi de acum inainte.
Am prieteni de incredere putini, dar valoreaza cat tot Pamantul si Universul la maxima eficienta.
Solo pe moment, dupa o realtie de 4 ani jumate cu first-lover. Now is gone. Long story, dar in cateva cuvinte : el a devenit violent.
Ce imi guverneaza viata : Carpe Diem!
Imi place ciocolata. Maine vreau bataie cu frisca, sa nu mai ramana nimic din tortul ala… cred ca-l voi face eu Sunteti invitati! sau va voi darui aici maine noapte cate o felie de tort si sa va infruptati cu bucati de Pizza HUGE for family!
Am devenit dependenta de tine, citesc incet, dar te ajung.
Sper sa fiu si eu primita. si poate intr-o zi ne vedem la o berica, toti cei participanti, ca povestitor, pana la cititor.

pai….cutez si eu sa raspund postului. Neatza’! desi e seara. ma numesc alexandra, sunt din bacau. te-am descoperit prin intermediul lu’ tata. sunt o leoaica poate mai orgolioasa decat tine .
long live Metallica and Queen.\m/ in materie de muzica inclin balanta in favoarea rockului, alternativului, punkului si metalului.
ador blogul tau pentru ca, unu, scrii foarte simpatic si doi, gasesc oamenii de aici foarte deschisi.
urasc “mustele”. sunt si egoista, dar asta intra la descrierea zodiei.

…cam atat…:D