Pacient bogat, pacient sarac.
Din nefericire pentru mine si pentru voi, fiecare am avut ori o sa avem cel putin un om drag internat intr-un spital. Spital din Romania. Din nefericire pentru mine si pentru voi, prea putini ne putem permite asistenta medicala intr-un spital privat.
Cu toate ca acum in Romania ai alternativa spitalului privat, multe “vip”-uri aleg totusi spitalele de stat. De ce? Se spune ca acolo presteaza cei mai buni medici specialisti. Cei cu notorietate, experienta. E drept ca cei mentionati de mine presteaza si in spitale private, pe bani extrem de frumosi. Unii si-au deschis propriile clinici, cabinete private, unde banii se invart cu lopata. Dar au ramas, nu-i asa, si in spitalele de stat. Unde sint profesori-doctori-directori-manageri-sefi de sefi.
Iar am pierdut ideea, revenim. Deci ei presteaza si la stat. “VIP”-urile merg sa se trateze la ei. In spitalele de stat. Ca, deh, e mai mocacino decat ar fi intr-o clinica privata. O fi VIP-ul VIP dar de ce sa cheltuie puzderie de bistari daca se poate si fara?! Si sint convins ca aceste VIP-uri beneficiaza de conditii absolut decente. Daca e o rezerva in intreg spitalul, VIP-ul o are. Daca exista un cearceaf curat si fara gauri in tot spitalul, VIP-ul il are sub cur. Daca exista o asistenta mai buna in tot spitalul, VIP-ul o are la dispozitie. Cred ca VIP-urile nu vin cu branula si pansamentele sterile de acasa, bag mana in foc ca unei femei VIP nu-i zice nicio asistenta cand naste “taci in pizda ma’tii ca ti-a placut sa te futi dar acum urli ca o vaca”, sint convins ca un pacient vip bolnav grav nu e lasat cu o balta de pisat sub el si i se schimba cearceaful doar cand da o bancnota infirmierei.
Va dati seama spre ce bat?
Creca da. Pacientul de rand, neica nimeni, tre sa vina cu buzunarul doldora de bani (chiar daca e la zi cu toat taxele la stat, la casa de asigurari de sanatate, bla, bla) pentru a beneficia de ceea ce beneficiaza vip-ul moca. De fapt nu moca, ci datorita relatiilor pe care le are, influentei, recunasterii. Cadrele medicale – incepand pana la director de spital si terminand cu brancardierii si portarii – se tem sa “deranjeze” un VIP. Ori e placerea lor sa serveasca un VIP, onarea lor sa-l trateze. E bine sa-ti fie un VIP recunoscator, nu-i asa?! Poate primesti si un autograf la externare.
La ceilalti pacienti, potopul. Lenjerie rupta si veche, saloane coscovite, mizerie, cacatoare murdare si sparte atitudine de cacat din partea personalului. Si din cate am auzit, cu cat personalul e mai necalificat cu atat e mai agresiv. N-am prea auzit de medici care sa-si bata joc de pacienti, cu infirmierele incepe teroarea. Dar pestele de la cap se impute. Daca un director de institutie ar pretinde sefilor de sectii ca toti toti toti pacientii sa fie tratati la fel, daca sefii de sectii ar pretinde tuturor medicilor din subordine ca toti pacientii sa fie tratati la fel, daca medicii ar pretinde acelasi lucruru asistentelor, moaselor, infirmierelor si asa mai departe, daca ar “cobori” pe toata linia respectul pentru pacient – fie ca-i el un om sarman din Cuca Macaii ori mare stab ori VIP de televiziune, nu s-ar ajunge la ceea ce avem.
Sistemul e bolnav, sistemul permite ca la unii sa se poata si la altii nu, banii putini cu care sint platiti medicii si personalul medical in general ii alunga pe cei buni si-i indeamna sa intinda mana pe ceilalti. Functioneaza si Selectia Naturala. Avem un cearceaf curat fara gauri, cui sa-l dam? Dam cu banul?! Nu, il dam celui care “poate”.
Deci ce e de facut? Nu mai dam spaga daca, Doamne fereste, ajungem la un spital de stat?! Ne permitem sa facem asta? Avem curaj? Si daca nu sintem tratati corespunzator depunem o reclamatie si atat? Ori ne scobim in continuare in fundul buzunarelor si atunci cand sintem bolnavi cotizam?!
Pentru azi, dragi cetitori, sinteti invitati sa comunicati bursa spagilor prin spitalele prin care ati fost. Sa spuneti de ati fost tratati bine sau rau. Sa povestiti experiente nefaste. Sa oferiti solutii. Dar sa nu uitam si faptul ca exista si medici (personal medical) EXTRAORDINARI, oameni fantastici, care ajuta din putinul lor pacientii, plang alaturi de ei, se bucura cand ajuta pe cineva, traiesc pentru a-i ajuta pe oameni. Asta si-au dorit, asta au visat, asta au facut. Au respectat viata.
Sa fiti sanatosi!
Neatza. Prima.
Am fost internata la Giulesti, si m-am lovit de cele amintite de tine…si bune, si rele.
Parti rele: asistente care, daca nu le dai minim 10 lei (asistenta sefa asteapta mai mult…iti dai seama care e, ca tipa mai tare) nu te baga in seama, tipa la tine, te tin juma de zi sa-ti faca o fisa de iesire din spital…; lenjerie rupta, dar curata…conditii…ca intr-un spital vechi
Parti bune: doctorita care m-a operat si mi-a purtat de grija. Am cunoscut-o cu 10 min inainte de a intra in sala de operatie, si, cu un zambet larg pe fata si cu o strangere de mana, mi-a transmis toata caldura si asigurarea ei ca va face tot ce e posibil sa fie bine. Si a fost bine. Precizez ca a contat enorm gestul ei, mai ales ca am ajuns acolo la urgenta, nu cunosteam pe nimeni pe nicaieri, nu mai calcasem intr-un spital de cand eram mica mica, eram acolo doar eu si sotul care astepta pe holuri. Am vrut sa-i dau bani inainte de operatie, dar nici n-a vrut sa auda. Nici dupa operatie nu a primit. Dupa jumatate de an, ajungeam iar la ea, iar internata, iar asistentele ignorante si nepasatoare. Doctorita, iar m-a tratat cu toata caldura si atentia, iar a refuzat bani, in schimb a primit un cadou in preajma sarbatorilor. A ramas doctorita mea si am in continuare incredere in ea.
Precizez totusi ca au fost si vreo 2 asistente dragute, care si-au vazut de treaba lor cu sau fara atentii din partea noastra.
Sanatate maxima la toata lumea!
Vin cu trei exemple pozitive. Primul e al meu, din timpul facultatii. Am fost internata la Cluj, suspecta de hepatita, iar cea care s-a ocupat de cazul meu isi merita locul in sala de onoare a doctorilor. Nu am dat nici un banut sau atentie dar am fost tratata frumos si cu demnitate. Si imi pare rau ca nu i-am retinut numele…
Al doilea exemplu este al soacrei mele, internata tot in Cluj si tot la o doctorita de nota 10. Damian, daca nu ma insel, se numeste doamna, si imi ridic toate palariile in fata ei. Daca iti poti imagina, fugea de socrul meu care o cauta sa ii dea un plic cu atentia care stia ca trebuie data in Romania. Abia a acceptat un buchet de flori de la noi.
Al 3-lea exemplu este sora mea, careia i s-a spus la spitalele din Mures ca ar putea avea ba SIDA, ba leucemie, ba cancer. Un doctor tanar, de la spitalul de pe Clinicilor, i-a salvat viata. Cand i s-a intins un plic, i l-a pus surorii mele in buzunar ca sa-si cumpere fructe si medicamente
A…pe doctorita mea o cheama Vultur Andreea. Poate ajuta cuiva informatia.
Trista. Da, o experienta trista am avut anul asta, dar nu am vrut sa intristez si prietenii de aici. Tata a plecat spre alte lumi datorita incompetentei medicului de la spitalul de elita Elias. S-a intamplat in urma cu 4 luni. In loc de un RMN, s-au multumit cu doua ecografii. A avut o fisura de intestin, apoi probabil septicemie si/sau stop cardiac. Nu mai conteaza, cert e ca eu cred ca l-au tratat dupa ureche … Si nu, nu a fost problema de bani, iar eu nici macar nu stiam ca e in spital. Nu ma anuntasera ai mei pentru ca urmau sa-i dea drumul acasa. Ca e in regula. Nu, n-a fost, iar mama care astepta vestea ca vine acasa, a primit-o direct in plex pe cea proasta cand a ajuns la spital: “Pacientul pe care l-am operat azi dimineata a murit!”. Doar ca nimeni nu stia cu o zi inainte ca ar fi fost nevoie de o operatie … Sa va spun ca tata a muncit de pe la 16 ani si a contribuit aproape 40 de ani la sistemul de sanatate?
Sa aveti o zi mai buna! Eu m-am intristat prea mult pe ziua de azi!
Acum exemplele negative.
In primul rand asistentele. Nu am intalnit nici macar una care sa ma impresioneze placut. Si aveam o prietena asistenta in facultate. Iar infirmierele sunt acre, de parca tot raul din lume ar fi mereu in viata lor.
Tot in Cluj, bunica mea s-a operat la ambii ochi, de cataracta. Doctorul e unul renumit si pentru cei din zona nu e nevoie sa ii dau numele. E mare si tare dar nu are nici cea mai mica remuscare in a lua asa-zise atentii de ordinul milioanelor bune de la pensionari amarati si vai de viata lor. Nici macar la consultul de dupa nu s-a dus bunica mea cu mana goala. Iar culmea a fost cand a trimis-o la cabinetul lui privat (si muuuuuult mai scump decat restul) ca sa isi ia picaturi de ochi si sa isi faca ochelari. Bunica mea a mentionat ca va merge in Mures pentru ca ii este mai usor dar a sarit ca ars sa nu cumva sa faca asta, pentru ca, (ce chestie) sigur ii vor gresi dioptriile.
Acelasi doctor a stat si a privit in timp ce o alta doctorita din cabinet (probabil sotia) se purta execrabil cu prietenul meu. Evident am platit bani frumosi pentru un consult si o pereche de ochelari inutili: i-a scris INVERS dioptriile.
@Marius: Imi pare rau pentru ce vi s-a intamplat. E foarte trist, intr-adevar
am fost si eu pe la spital cu o micoza la picior, si….am urlat ca toti dracii pana m-am chemat in cabinet (sa nu mai fac galagie) altfel vroiau bani, sa le iai naiba de asistente
Condoleante, Marius.
Si cireasa de pe tort: acum doi ani a murit omul care mi-a fost singurul tata ce l-am stiut, bunicul meu. A mers la spital racit (posibila pneumonie). Se simtea tot mai bine si urma sa fie externat cand m-a sunat sora mea, plangand, sa imi spuna ca s-a dus. Intr-o zi. Fara sa intelegem de ce si cum. Inca nu stim ce s-a intamplat dar nici nu am incercat sa aflam. Nu mai conta… Ce conta era ca omul avea o constitutie de invidiat iar doctorii nu au “banuit” deloc ca ar fi alte probleme decat o raceala.
Inca mai plang cand ma gandesc la el…
Marius, stiu ca nu te consoleaza cu ceva, dar inteleg ce simti. Si imi pare sincer rau pentru durerea ta…
hmm..am fost placut surprinsa de cei de la neurochirurgie de la Colentina. Am avut acum 2 ani neplacerea sa ajung pe acolo pentru tatal meu. Pot sa spun ca o saptamana am cheltui fix 50 de lei pentru pampersi , asistentel au refuzat decent orice atentie iar persoana spitalizata era ingrijita si curata la orice ora. In schimb am fost profund dezamagita de cei de la Floreasca unde este o mizerie de nedescris iar doctorii si assitentele fumeaza pe holuri in timp ce pacienti urla din toti plamanii….:( atat timp cat se va da spaga si cat se spune la TV ca ” ce daca ne pleaca medicii bunii , ne duscurcanm si fara” putem sa murim linistiti cu bani sau fara
Da, la Giulesti – dr Drambareanu. Este extraordinar si ca om si ca medic.
‘neata!
In cazul VIP-urilor mai e o varianta de comportament si cred eu cea mai folosita : in fata ca si cum ar fi cel mai pretentios “client” al lor, iar in spate – sa-l ia dracii, in puii mei, i-am luat si astuia banii … si sa te tii barfe dupa. Fatarnicie, ce sa zic.
Ma tot gandesc, mai mereu, daca fiecare om ar face un lucru sau altul, o meserie sau alta, cu bun simt si respect … n-am mai ajunge la tragedii, drame si suferinte.
Copilul meu imi spune: stii, eu simt cand faci mancarea cu suflet, ca e delicioasa!
Iubiti-va copiii! Faceti voi ceva pentru ei, ca altii n-o fac, indiferent ca esti VIP sau nu.
La Giulesti am facut si eu o operatie. Doctorul-exceptional-Ion Ionut. Asistentele…Ca sa poata ramane peste noapte cineva cu mine (nu puteam merge singura la toaleta) a cotizat cu 70 de lei…din ora in ora 10 lei…i se spunea..”gata..e tarziu”…primea 10 lei…venea peste o ora cu aceeasi placa…mai primea 10 lei…si asa pana dimineata…
Marius, condoleante.
Daca un director de institutie ar pretinde [...] nu s-ar ajunge la ceea ce avem.
Anul acesta am avut si o sa mai am de-a face cu sistemul sanitar. Intr-o discutie mai prietenoasa cu chirurgul i-am expus atitudinea personalului. Mi-a zis ca nu au ce face, sint legati de miini, depind de fiecare persoana, pina si de femeia de servici mai ales ca toate posturile sint blocate.
-Vin la 8 plec la 20 (si asa era) dar nu pot face tot. Trebuie cineva sa va interneze, trebuie cineva sa va pregateasca, trebuie altcineva sa-mi dea la mina instrumentele, trebuie sa va schimbe pansamentul. Daca eu ii dau un sut in cur lui madam Ionescu, care stiu ca-i o scirba, ramin descoperit pe tura de noapte.
Sa nu credeti ca le tin partea, revin imediat.
@alinabogdan: Confirm si eu ca dr Ion Ionut e un om extraordinar.
Buna de dimineata! Experientele mele sunt doar nefaste:acum aproape 4 ani mi-am pierdut tatal din cauza cancerului..in ultimele saptamani era acasa iar asistenta pe care o plateam cu 30 lei sa schimbe o perfuzie venea la noi cu ultimul Audi de pe piata auto..in ultimele zile a refuzat sa mai vina acasa si si-a inchis toate telefoanele motivand ca ” oricum nu o mai duce mult si la ce bun sa mai stricati perfuziile?” Acum 2 ani mi-am pierdut bunicul din partea mamei intr-un spital absolut execrabil din Pitesti…asistente si infirmiere care lasau pacientii sa se inece cu propria voma, aruncandu-si una alteia responsabilitatea de a sterge si spala bolnavul, uitaturi chioras si urlete la fiecare mana care avea mai putin de 10 lei, perfuzii puse cand isi aduceau ele aminte (“oricum mosul ala moare maine, ce ii mai trebuie vitamine si manancare??!”) .., doctori absolut nepasatori….singurele parti bune au fost 2 infirmiere care isi aratau bunatatea, sufletul, milosenia si sareau sa te ajute dupa ce simteau ca buzunarul nu mai e gol iar doctorita care l-a primit a fost cea care ne-a sfatuit sa il luam acasa, sa moara linistit pentru ca nu mai putea fi salvat..si a fost asa cum a zis ea: a doua zi dupa ce l-am dus la tara s-a prapadit.. (Marius, condoleante!Imi pare rau ca a trebuit sa treci prin asta) O zi linistita tuturor va doresc!
1. municipal, hernie strangulata, urgentza in toiul noptii, 400 lei chirurg, la anestezist n-am apucat, 5-10 lei X fara numar la asistente si infirmiere.
2. municipal, splenectomie, 500 lei chirurg, 250 lei anestezie, 5-10 lei X fara numar la asistente si infirmiere
3. municipal, prof. hematologie, n-a luat plicul
Depinde si de noi de cum se comporta personalul. S-a incetatenit ideea ca trebuie dat, nu-i asa. La internarea precedenta pe care am avut-o m-am hotarit sa cotizez cit mai putin. Si ii iau pe rind:
- Paznicul de la usa. Intr-o seara m-am dus sa fumez la un geam. Stiu ca nu-i ok, dar asta este. Asta ma vede si-mi spune ca nu-i voie.
-Cine-a zis?
-Pai nu-i voie si o sa va amendez.
-Daaa?!? Ia auzi, te-ai amendat si tu acum o jumatate de ora cind fumai tot la acest geam? Esti sigur ca miine de dimineata nu vrei sa fac un iures pe aici cind vine seful de tura?
Femeile de servici.
Peste drum de salon era camaruta lor. La ora 6 incepeau sa trinteasca usa, sa se strige una pe alta de ziceai ca sint in capul locului, sa hahaie, sa zdrangane de ziceai ca esti intr-un atelier mecanic.
In salon erau oameni care abia reuseau sa adoarma spre dimineata si erau trezite de catre aceste doamne. Printre ei si eu. M-am dat cu mare greutate jos din pat si am iesit pe hol. Am reusit sa strig mai tare decit toate la un loc de-am trezit toata sectia. Momentul culminant a fost cind le-am luat la suturi galetile. Nu s-a suparat absolut nimeni dintre colegii de suferinta. Ca multumire mi-au dat voie sa aleg postul de la televizor si ma invitau sa iau primul mincarea. Doua zile cit am mai stat in spital nici nu stiai cind se face curatenie.
Asistentele. Domnisoara, aveti grija cum bagati branula. Domnisoara, doar v-am atentionat sa aveti grija, astazi nu primiti nici un leu, de ce sa va dau, pentru ca mi-ati spart vena? Mai discutam miine cind trebuie sa faceti injectia.
Eu nu stiu exact ce s-a petrecut timp de doua ore dupa ce-am iesit din operatie, dar cei care erau cu mine si colegii de salon imi spuneau ca n-a scapat nimeni de gura mea. Cu sau fara motiv. Un coleg de salon care era pe hol a auzit doua asistente sosotind: vine nebunul de la operatie.
Intotdeauna terminam dialogul cu: Si ce-mi faceti, ma arestati, ma dati afara din tara? Poate se mai intimpla…
Mara, hernie de disc x 2 x 2000 lei pentru echipa. La Bagdasar-Arseni.
Pe repede inainte…
Sala de operatii ziceai ca-i din anii ’50
N-am putut intra in operatie pina nu mi s-au adus de acasa medicamentele pentru anestezie.
16 bolnavi in salon, doar vreo 3 fara insotitor permanent.
Macar chirurgii sint de TOP.
Un oftat lung lung de tot … Si totusi? Ce putem face in afara de a vorbi? Astia blocheaza posturile, dau oamenii afara, ii trimit in strainatate, taie salarii … Ce putem face? Si eu sunt mic ca si multi altii pe aici. Il punem pe Raed ministru? Sunt sigur ca ar face o treaba nemaipomenita, nemaivazuta. Dar cine-i prost sa-l numeasca acolo?
Pai Asterix ne-a cam invatat de putem face. Noua sa se fie frica de ei, pe banii nostri?!
Da, trist pentru toti si parinti si rude si noi “privitorii” din pacate ma lovesc de asistente, infirmiere si doctori , asta deoarece lucrez in sistem asa pe moarte cum este el. Fara bani de investitii nu se face nimic, nu vin decat pe culori politice, avem fact neachitate de anul trecut, nu platim decat curent, gaze, tel si ceva subtire la servicii si selectiv reactivii pentru analize (cine tipa mai tare). Casa de asigurari un mic “vatican” nu da drumul la bani care sunt “produsi de noi ” deci dreptul nostru , luptam cu hartiile , salariile sunt de 2 lei ( minus 25%) dar…personalul medical in proportie de 80 % este indolent, permanent nemultumit, fara pic de profesionalism, sunt unii medici care merita tot respectul dar altii nu fac decat sa se servesca de spital sa-si cheme pacientii la cabinetul lor privat. Urat, degeaba pregatire nu au nici macar 7 ani de acasa, vb urat cu noi, li se pare ca toti le vor raul si daca nu dai plicul nu se uita la tine . Infirmierele cu unghiile lacuite, asistentele cu telenovele si net numai au timp de bolnavi toti ofteaza de parca ar cara pietre de moara. Daca nu vrei sa muncesti frate stai acasa dar nu veni la munca in doru’ lelii.
De-ai intra direct la medic fara sa dai de moaca acriturilor de asistente care asteapta ca si infirmierele de altfel bine ar fi.
Demult nu am mai calcat intr-un spital si nici nu mai am de gand sa o fac vreodata. Ca asa-s eu al dreaq… Si pentru ca se poate!
Nu voi da exemple nici bune nici rele, insa voi spune ca eu vad o similitudine intre popi, de care vorbeai in articolul anterior, si medici. Majoritatea sunt diletanti, indolenti, jigodii si, mai ales, si-au ales meseria pentru ca se merge pe spaga. Si pe astea nu le-am spus eu ci un profesor examinator de la Medicina. Asa ca, Tudor si Horea, nu-mi sariti in cap. Acelasi profesor mai spunea ca studentii de azi nu cunosc nici macar 1% medicina… Si e de ajuns, nu? Iar astia vor bani ca sa te bage in seama. Eu am ales sa nu am nevoie de ei si nici ei de mine. Cat am avut treaba cu spitale si medici, am avut norocul sa dau peste oameni. Dar a fost un noroc si atat. In general, cei buni, au plecat dincolo ca nu se merge pe spaga ci pe ceea ce cunosti. Si mai si inveti cate ceva. Altfel, medicina a inceput de la plante si de la natura. Iar sanatatea se mentine la nivel mental prima data si apoi la nivel fizic. Asta ca un sfat pentru cine intelege.
Buna dimineata!
Din nefericire, in ultimii ani am tot luat contact cu diferite spitale, ba cu bunicii, ba cu parintii. Eu si fratele meu avem chiar o gluma sinistra “ –Pe cine mai bagam in service anu’ asta, ca e cam liniste, nu l-am avut decat pe tataie”. Deci experiente din spitale va pot povesti o saptamana, si pro si contra.
O sa ma rezum la doua care m-au marcat.
Prima, a fost una negativa care m-a determinat ca dupa 2 ani de pregatire asidua sa renunt la planurile mele de a urma facultatea de medicina. S-a intamplat in Dr. Tr Severin, in spitalul judetean. In salon cu bunicul era un barbat extreme de slab, oasele fiid acoperite doar de piele, un schelet viu… Fusese operat (la stomac sau ceva de genul) si nu mancase de ceva vreme, era turbat de foame. A venit infirmiera cu pranzul (o supa) si pentru ca el nu avea lingura, i-a luat farfuria si a dat sa plece. Se vedea in privirile lui disperate ca ar fi dat orice pentru farfuria aia de supa pe care infirmiera i-o refuza doar pentru ca el nu avea lingura, iar ea nu avea de unde sa ii faca rost de una. Am strigat-o si i-am spus sa ii lase farfuria ca se descurca el sa o manance, o bea daca este necesar. I-a aruncat-o pe masa cu scarba si a plecat. M-a socat comportamentul ei inuman, m-au socat marturiile bunicului meu despre tratamentul din spital, despre mancarea care o primeau –“ tata, ne dadeau niste cartofi ingrosati cu faina, ca la porci!”.
O experienta placuta: bunica mea a fost diagnosticata in 2008 cu cu o boala cumplita. Credeam ca o sa mai traiasca cel mult 2-3 luni. Arata ingrozitor. Doctorul care se ocupa de ea era venerat de catre toti pacientii sai. Ulterior am inteles de ce. Bunica mea traieste si acum, praseste gradina, alearga dupa vaca si face tot ce obisnuia sa faca inainte de a fi diagnosticata. Mai mult, timp de doi ani nu s-a dus la control, si-a luat tratamentul si si-a tinut regimul alimentar. Cand a mers acum cateva luni, analizele erau mai bune decat in 2008 la externare, in conditiile in care boala nu este una care mai poata fi vindecata, doar poate fi tinuta sub control. Doctorul caruia trebuie sa ii multumesc este Dr. Giubelan Lucian de la Spitalul Victor Babes din Craiova.
Cam atat!
O zi frumoasa si multa sanatate
Am uitat sa mentionez ca am incercat sa ii ofer o mica atentie. Stiam ca nu accepta bani, stiam ca nu accepta cadouri, dar nu ma asteptam sa refuze un ceas de birou din lemn inscriptionat cu numele lui
Despre cum priveste pulimea (NU conteaza ca pulimea ie medici!) pe VIP-uri:
Doamna mea este medic de animale. Imi povestea, despre pe cand lucra intr-o mare clinica. Venea saracul, cu un maidanez lovit, il beleau de bani. Venea, sa spunem, nu Octavian Paler ci Nae Gutza c-un bichon, intindea asta banii, “Vaiiii, lasati, nu este nevoie de la dvs.!”
Aceeasi atitudine am vazut-o si la cei “umani”, de fapt nu doar la medici, e o tendinta generala (sa ma ierte exceptiile!).
Despre atitudinea personalului sanitar am mai scris:
Am o parere buna despre medicii tineri. Sunt bine pregatiti si, procentual, mult mai putin spagari comparativ cu vechea generatie:
Spitalul Polizu, la nascute…
Completare: multumita sistemului (care, cred eu, este PRINCIPALUL VINOVAT pentru tragedia Giulesti!), dr. Gradinaru, medicul cu care a nascut Georgiana de nevasta mea pleaca, daca nu deja a plecat, in Franta!
30.000.000 lei in 2004 pentru o fractura tripla deschisa la picior. am ajuns la spital la ora 8:30 si pana la 14:30 cand m-am intors cu banii, mama a stat pe hol, pe o targa, in dureri cumplite (inainte de operatie nu ai voie calmante). nu pot sa zic, operatia reusita, medicul excelent, dar nu-si arata excelenta decat dupa plic. inutil sa zic c-am cumparat medicamentele, inclusiv plosca.
Eu cred ca am noroc.Altfel nu stiu cum sa explic.Am nascut la stat cu un doctor de la privat.Care spre norocul meu,presteaza ceva ore si la spitalul de stat.Cum nu aveam bani de Euroclinic,am nascut la Pantelimon.Doctoritei mele i-am dat bani pe chitanta la cabinet ptr consultatii,analize ecografii.Si doar la ultimul consult din sarcina i-am virat 50 de lei.Pentru ca o adoram insa,nu ma prezentam la dansa fara flori.Ea era o floare si merita cu prisosinta.Apoi la spital inainte de nastere,inca o floare.La ghiveci.Imensa,am dat pe ea 100 de lei.Puteam sa-i bag in buzunar,stiu ca primeste si tariful ei cam asta este.Insa stiu ca are casa plina de flori.Si cand am vazut ce i-au sclipit ochii cand a vazut ghiveciul mi-a crescut inima.
I-am dat inainte de a intra in sala de operatii 100 de euro.Tariful ei de cezariana e mult mai mare insa.Am mai dat 150 de lei anestezistei si atat.Insa asta dupa ce am iesit din operatie,pentru ca a fost o dulceata de femeie.Toata lumea s-a comportat exemplar cu mine.Desi nu am dat nici macar un leu unei asistente.Eu nu ma urcam singura pe capra la spalat,nu ma dadeam jos singura.Am avut pe cineva langa mine cand am avut nevoie si am multumit numai cu zambet si vorbe.Fetita mea a fost ventilata o luna intreaga.A avut un medic exceptional.Ca om si ca pregatire.Nu mi-a primit nici un leu,nici macar atunci cand a avut certitudinea ca Cristina va trai.Inainte sa ies din maternitate am reusit sa-i strecor,intr-un ghiveci mic cu un aranjament floral,100 de lei.Dar,surpriza,la 1 luna si 3 saptamani,dupa ce am iesit din Budimex si am ajuns in vizita la dansa,mi i-a dat inapoi.
In Budimex nu am dat chiar nici un leu si nici flori(ca am fost la dr Stanciu,cum sa-i dau flori?:D),insa copilul meu,ca oricare altul,era ptr Stanciu “Fetita tatii,printesa bolnavioara”.Noi eram “mamicute dragi”.Si eu,care am stat cu fata “pe gratis” ca sa zic asa,si mamicile care cotizau cu sutele de lei.
Se poate si fara spaga.Chiar se poate.Si unde nu se poate,plec.Asa am rupt in fata dr de garda de la Emilia Irza dosarul de internare,mi-am luat copilul in brate si am plecat.Pentru ca nu ne bagau in seama.Nu cotizasem si copilul meu era intr-o stare critica.Asa ca am plecat la alt spital.Unde nu a mai trebuit sa cotizez.
Nu cred ca e vorba de zgarcenie sau altceva. Gravidele VIP merg la stat si pentru doctori, dar si pentru faptul ca, Doamne fereste, de li se intampla ceva la privat, sunt suite in prima ambulanta si trimise…surpriza, la stat!
Problema nu e a medicilor, cred ca ne-am prins cu totii. In Romania au ramas (INCA) specialisti super ok.
Problema este, intr-adevar, a sistemului de cacat care permite organigrame de tip anus-politic-contra-naturii si angajarea unor cornute pe post de asistente.
In acelasi timp, problema e si a noastra: suntem dresati intr-un stil Pavlovian sa functionam via spaga.
Hai sa-ti reproduc un dialog, Dono. Suntem la maternitatea Giulesti, pe la 8 seara. In rolurile principale, eu-taticul si o monocotiledonata purtatoare de halat:
- Buna seara, stiu ca nu este permis accesul (in plm, nu puteati sa faceti perete de sticla, boilor?!?), doua secunde vreau doar sa-mi vad baiatul, nu l-am vazut deloc azi.
- Ce tot atatea vizite, dom’le? Toata ziua vizite, vizite…Nu putem sa ne facem treaba de vizite…
(intra in scena hartia de 10 lei, strecurata discret in buzunarul doldora)
- Aaaa, cum il cheama pe micut?
- Calangiu, are numarul 47 pe bratara.
- Daaa, e un scump. A mancat si a dormit, e foarte cuminte…
Am luat la propriu dosarul medical in cap …de la dnul doctor , evident…pt ca am avut indrazneala sa astept 2 ore in fata cabinetului dintr-un spital de copii, asteptand sa mi se infirme un diagnostic de tumora la un copil.Dnul e un mare ortoped si am sa il injur de cate ori am ocazia…dosarul nu m-a lovit doar pe mine ci si pe fetita mea.
Incredibil ce scarba…
Cersetori cu licenta, asta sunt medicii, asistentele si toti cei care pretind spaga pentru munca prestata!
Citesc pe ici, pe colo cum cate unii ii compatimesc pe cei din sistemul sanitar: vaai, sunt atat de prost platiti, sunt obligati, nevoiti sa ceara, sa intinda mana dupa spaga-santaj-cersit!
Salarii mizere au mai toti in Romania.
Si va intreb asa, retoric, domnilor, un pompier este mai bine platit decat un medic?
Pompierul isi risca viata poate zilnic pentru a salva alte vieti si nu pretinde spaga, se-arunca in incendii, uitand de copil, sotie, mama, tata, pentru ca asta ii e meseria si e constient de riscurile pe care le implica…medicul, asistenta, risca ce???
Ei sunt numai constienti de disperarea omului ajuns pe un pat de spital si profita din plin.
Pentru mine, oricine pretinde si ia spaga, in orice domeniu de activitate, si-a pierdut valoarea ca om, e putred pe dinauntru.
Personal, nu am dat nici macar o data bani la medic, am rude care insa au facut-o, fortate de imprejurari.
Inca nu am medic de familie. Adica – nu am curajul sa ma duc la un doctor. Printre ultimii “specialisti” pe care i-am crezut a fost madam doctor Patru de la neurologie Sibiu. Ne-a anuntat pe noi “apartinatorii” (cuvant cumplit atunci cand esti implicat), ca mama a murit. Am intrat in salon, am luat-o in brate si am constatat ca avea puls. Am fugit dupa doctorita (mare greseala) care ne-a pus sa iesim din salon (mare greseala ca am ascultat-o) si,dupa o vreme,, a iesit satisfacuta si ne-a spus “acum a murit cu adevarat”.
anul acesta in martie am fost operata si a trebuit initial sa raman o noapte in spital.pt ca se presupunea operatie usoara am dat bani la asistente sa mai treaca noaptea sa vada dc am nevoie de ceva.
insa in noaptea aceea nu numai ca m-am simtit groaznic[cica de la anestezie] dar aveam stari de voma si dureri.chestie care lor li s-a parut normal.
apoi ziua urmatoare am sangerat de am udat vreo 3 pijamale si 3 cearceafuri plus paturi si cel mai bun lucru la care s-a gandit o fost ca sa imi faca fasa.pana la urma pe seara s-au gandit sa ii spuna doctorului care a trebuit sa coasa aproape pe viu si sa realizeze la ecograf ca am hemoragie.
inainte de operatie s-au gandit sa imi faca analizele de sange[probabil credeam ca am uitat grupa].nu asta era problema chiar bravo lor ca s-au gandit dar nu au nimerit venele .
astfel am stat 2 sapt in spital in care mama a stat cu mine pt ca nu a avut incredere in ei.logic ca nu au comentat nimic pt ca cel care ma operase gresise prima data si nu voiau scandal.acum doctorul trecea des sa ma vada[probabil sa fie sg ca nu patsc ceva] si mi-a dat concediu 2luni dp care inca nu putea sa stau la munca mai mult de 3 -4 ore
sg data cand treceau pe la mine era sa imi faca antibioticul dp care nu mai imi miscam mana vreo 30 minute.
in toata perioada sg care s-a purtat ca om a fost asistentul ce imi schimba bandajele si drenele.mai venea sa ma plimbe desi nu era treaba lui pt ca nu trebuia sa stau mult in pat.
astfel dp operatia la care am mers de buna voie m-am ales cu venele sparte,mainile umflate de la atatea intepaturi si mult sange pierdut.
ma bucur ca sunt in viata si am decis ca nu mai trec [sper ]prin vreun spital aici.prefer sa nu am copii decat sa ii nasc aici
ciudat, dar eu tot la giulesti era sa mor si tot un medic de la giulesti mi-a salvat viata, in cel mai exemplar mod cu putinta, in anul de gratie 1991 … iar pe medicul acela il cheama Dr. Drimbareanu … pacat insa ca sint atit de putini ca el
Pe bune daca n-ar trebui sa facem bursaspagii.ro. Cred c-am avea un succes fulminant…
Dono, daca imi permiti, am povestit aici http://ea-si-el.com/2010/03/minunata-romanie-reloaded/ pataniile noastre cu spitalele romanesti.
Am vazut acum primele imagini de acolo. M-am enervat. Suntem irecuperabili.
Buna! Am gasit acest blog cautand pe net un blog al unui medic pe care sa-l provocam la o discutie sau care sa raspunda la cateva intrebari. Pe blogul “Diva de carton”, Zuza G a initiat o discutie despre ce se intampla in sistemul sanitar. Bineinteles ca a intervenit un (pretins) medic care a scris: “exagerezi, esti o proasta”. Link-ul cu postarea si comentariile noastre este aici: http://divadecarton.blogspot.com/2010/08/de-ce-dam-bani-la-stat-si-ne-tratam-la.html
Poate ne recomanzi un blog unde vom gasi un medic dispus sa comunice.
Mersi,
Ema
Urasc spitalele..mi-e frica sa intru in ele ptr ca stiu ca pot sa mor,sanatoasa fiind. O singura data a fost nevoie sa ajung la un spital,cand eram mica (cam 12 ani cred ca aveam).Am ajuns seara acasa cu dureri infernale de burta,imi amortise toata partea dreapta,stateam dezbracata in baie,cu mama langa mine,si eu tipam ca ma strang chiloteii,desi nu-i aveam pe mine..Nu stiam ce am,asa ca m-a luat tata pe sus si am ajuns in miez de noaptea la Grigore Alexandrescu,unde…de la camera de garda m-au trimis acasa spunand ca n-am nimic..(dupa niciun consult practic).Am plecat acasa,dar n-am putut sa dorm toata noaptea de durere..astfel incat la ora 6 eram iar la acelasi spital,unde mi s-a zis acelasi lucru “N-ai nimic”,abea dupa ce a oferit mama un plic,s-au gandit sa-mi faca niste analize,radiografii and stuff..si ghici ce,aveam peritonita,daca nu ma operau in jumatate de ora muream.
Plicul a facut,in cazul meu,diferenta intre viata si moarte. De atunci am jurat ca nu mai intru intr-un spital,prefer sa mor acasa,decat sa stiu ca am murit de mana lor.
Ah,da..acelasi doctor care m-a operat pe mine,la 3 ani distanta,a operat-o pe cea mai buna prietena a mea tot de apendicita. Partea trista e ca omuletul ala este un pedofil infect (sa-mi scuzati limbajul,dar mi se face scarba cand ma gandesc).Imi amintesc foarte bine cum o consulta pe prietena mea,atunci cand ii verifica operatia de apendicita,care toata lumea stie unde e,dansul ii ridica bluza pana la gat astfel incat sa-i vada sanii,apoi (nu stiu de ce),dar vroia sa-i “consulte” si sanii.Am vazut toata treaba cu ochii mei,cand am intrat in salon,i-a tras bluza la loc in jos,lasand descoperita doar operatia..Prietena mea nu a reactionat ptr ca era inca ametita de la toate medicamentele primite..E chiar trist..trist rau.
Am mai spus-o si-o repet, doar ne lamentam. Ma intreb citi dintre noi vor merge la un miting anti ceva sau pro altceva.
Nu-i treaba mea mitingul producatorilor de hirtie, ploua, m-a batut ieri pantoful si pe deasupra am si stranutat, pierd serialul, lasa sa se duca altii tot nu rezolvam nimic.
Am ajuns la concluzia ca tiganii sunt destepti cand vin cu toata satra in curtea spitalului cat au vreo ruda inauntru. Cel putin de frica, medicii si asistentel isi vor face datoria fara sa ceara spaga sau alte chestii.
interesante opinii… in vremurile astea e foarte la moda blamarea sistemului, a medicilor.Poate ca e nevoia de a ne coaliza si a gasi un dusman comun. Pe vrema lui ceausescu se vorbea despre “mafia alba”.
Multi dintre cei ce au impartasit opinii au mare dreptate, altii sunt intro profunda eroare.
Nu vreau sa intru in polemica dar am ajuns la concluzia ca sistemul sanitar e exact oglinda societatii romanesti din care noi toti facem parte.
Tudor, am auzit numai vorbe frumoase despre tine, de ce nu sint toti ca tine? Poti spune ca restul colegilor tai iti ajung macar pina la umar?
Mi-ar face mare placere sa citesc o opinie din interior.
Iar din exterior pot spune, din surse sigure
, ca un bolnav consumator de alcool internat in spital primeste cite o bere doua ca sa nu intre in sevraj. Berea este decontata la asigurarile de stat.
ema:
http://sebastian-corn.tapirul.net/370/scrisoare-deschisa-ministrului-sanatatii-un-autodafe/
Daca pacientii s-ar coaliza, macar o luna, intelegandu-se intre ei sa nu dea spaga, ar inceta naravul acesta nesimtit.
Revin. Am fost in Franta, la o consultatie. Eu, ca romanul, am luat o mica atentie sa dau doctorului. Am fost admonestata de persoana cu care am mers la consultatie, spunandu-mi-se ca “acolo” nu-i ca in Romania, sa dai o “atentie”.
Parca te simti nu-stiu-cum, daca nu dai ceva, cat de cat…”la noi”.
Tot noi ii cainam pe “saracii medici romani”.
Buna dimineata!
Da, Tudor, creca si tu te-ai izbit de problemele pe care le anunta oamenii pe aici. Atunci cand erai in postura de insotitor de pacient.
Pe de alta parte stiu ca daca toti medicii ar fi ca tine, ar fi saracie dar curatenie, grija si suflet.
Buna dimineata!
Neata all. Asta trebuie sa facem sa nu mai dam spaga si sa denuntam orice neregularitate
Spitalul Padurea Verde, Timisoara: pentru niste analize mai complexe a trebuit cumparat TOTUL (pana si pansament, seringa, ac, leucoplast, manusi pt doctor, halat pt doctor etc.). Doctorul nu le accepta daca nu erau cumparate de la farmacia din curtea spitalului (trebuia sa dovedesti ca sunt cumparate de acolo pe baza bonului fiscal). Spune-mi mie ca doctorii si asistentele de acolo nu sunt mana in mana cu patronii farmaciei.
Persoana cu cancer, operata, radiotratata, la IOB, cel mai bun spital de oncologie din tara. Controalele periodice la trei luni, apoi la sase luni, timp de doi ani au constat in “ce mai faci? “Bine” “Bravo, pa”, “uitati aici, sacosa, banutii” “mersi, hai pa”.
Dupa doi ani, tuse. La radiografie, pete pe plamani. La CT, metastaze.
Apoi stand de vorba cu alti pacienti am aflat cum se fac controalele periodice de fapt: te duci la spital, te internezi trei zile, ti se fac toate analizele posibile, te intreaba de orice durere cat de mica pe care ai avut-o si te cauta si-n c*r sa nu carecumva sa ai vreo metastaza. La IOB, nu se face asa. La IOB te intreaba ce mai faci, iti ia banii, iti ia sacosa si la revedere. NICIODATA in doi ani n-au zis “fa si tu acolo o radiografie, fa si tu un RMN, un CT”. Nimic. Cum sa nu moara oamenii de cancer. In SUA cancerul e boala cronica nu mai e o condamnare la moarte. La noi se moare pe capete. Cum sa nu moara femeile de cancer la col, daca un medic din cel mai important spital oncologic nu le zice sa faca o radiografie la plamani?
Bebe, in RO, femeile mor intr-adevar si din cauza indolentei medicilor, dar mai ales mor din cauza prostiei lor. Imi pare rau daca am suparat pe cineva, dar este inadmisibil sa nu iti faci un test BP pe an. De asta mor femeile de cancer de col uterin. Pentru ca ajung la spital in ultima faza a bolii cu metastaze peste tot.
Si mai e un aspect: Romanul, doctor, zugrav, tirist, orice ar fi el, orice meserie ar presta s-a invatat sa nu il traga nimeni la raspundere, sa nu il intrebe nimeni nimic, sa mearga toti cu “Saru-mana” si sacosa la el si el sa tipe si la pacient si la familia lui. Dar daca tipi inapoi se blocheaza. Au ajuns femeile de serviciu din spitale sa aiba mai mult importanta ca un medic si sa tipe la pacient ca la ultimul om. Cati dintre voi ati incercat sa ripostati la fel? Daca tipa asistenta la tine, tipa si tu la ea, riposteaza, cere-ti drepturile. Nu ca in codru, sa ne intelegem, dar impune-ti punctul de vedere. Un singur om, am vazut mai sus. Incercati, va spun sigur ca va merge.
Sunt de acord cu tine la faza cu BP. Era doar un exemplu ca cica am fi pe locul 1 in UE la deces prin cancer de col. In cazul de fata e vorba de alt cancer. Chiar si asa, pacienta la menopauza cu sangerari a mers 2 ani din gincolog in ginecolog, timp in care a primit numai antibiotice. Dupa doi ani de umflat cu antibiotice s-a gasit unul mai rasarit care a zis “ia sa facem noi o biopsie, dom’ne”. Si ce a gasit? Cancer la uter. Dupa diagnostic, am cautat evident pe net. Si ce gasesc sangerarea vaginala dupa menopauza e printre semnele “clasice” de cancer uterin. Cum sa fii ginecolog, sa-ti vina femeia cu sangarare si tu sa-i dai antibiotice fara sa faci o biopsie. Si n-a fost unul, au fost mai multi. Deci… degeaba te duci si te preocupi de sanatate ta si umbli pe la usi ca e tot aia ca si cum nu te-ai duce.
Cum vad domle eu numa’ partile bune in orice
Am uitat sa zic si de-o faza neagra,de era sa plec pe la ingeri.
Dar nu puteam sa ridic nici capul de pe perna.Am varsat cred tot ce am mancat in aia 13 ani traiti,inclusiv laptele lu mama.Pentru ca nu avea nimeni voie sa stea cu mine(Desi eram un amarat de copil intr-o stare deplorabila),cand am vrut sa ma duc la baie,am cazut cu capul de gresie.Mi-am pierdut cunostinta cateva secunde,cel putin asa mi-a zis mama unei bebeluse care era in salon cu mine.A venit asistenta dupa,asta imi aduc aminte,mi-a zis ca am cucui da sa ma mandresc cu el si aia a fost.
) se vede mai mult decat clar,s-a intins ca o zi de post…s-ar putea confunda cu una din vergeturile ramase in urma sarcinii 
Acu nu le mai permit.Ca e vorba de mine sau de copilul meu,de mama sau de sotul meu,sau de un om care mi-e drag desi mi-e coleg de salon de ieri….te comporti cu profesionalism si suflet,altfel platesti.TU,nu EU!
Aveam fo 13 ani daca nu ma insel cand m-am operat de apendicita.Sau sa zic de peritonita?Anyway,m-a internat nenea doc de la Budimex.Cu precizarea hlizita “Te oprim si maine dimineata te casapesc!”.Bufnim-ar rasu’ acu,da atunci m-am cam speriat ca nu stiam eu nimic de taieturi,operatii,spitale.
Asa.NUma ca a doua zi dimineata ia si asteapta,desi abia mai respiram de durere si reusisem doar sa ma dau o data jos din pat,sprijinita,sa merg la baie.La un moment dat m-au luat la operatie,da.Dar ce a fost in spatele acestui eveniment am aflat dupa cativa ani.
Mama a ajuns mai tarzior,ca s-a intalnit cu cineva sa-i dea bani de spaga,ca ea nu avea.A ajuns la usa doctorului cand ceilalti parinti carora urma sa le opereze copiii in aceeasi zi ieseau ca turma din cabinet.INtra mama.Pune plicu pe masa si doc ii zice “Daca nu veneati in 5 minute eu nu o bagam la operatie.Maine.Da acum ca ati ajuns,hai ca o luam si pe ea”.Si eu imi dadeam duhul in salon.
Ca sa nu mai zic ca mi-au facut o anestezie tare misto.M-au trezit dupa 8 ore cu palme,ca nu ma mai trezeam.CU PALME?!?!?!?!?Da,cu palme.Am intredeschis ochii dar nu m-am trezit,asa mi s-a zis.Totusi,m-au dus la salon.Inainte de asta,am uitat,m-au deztubat.A n-am zis?Daaaa,am fost ventilata mecanic bre.De ce?De ce nu am mai repirat singura inca din timpul operatiei???DReacu stie.Mama saraca a avut niste zile de cosmar,pentru ea conta sa ma ia acasa sanatoasa,atat,deci nu a intrebat nimic.
Asaaaa.M-am trezit de-a binelea a doua zi dimineata,adica dupa aproximativ 24 de ore.INtre timp nu am mai deschis ochii deloc si am fost hranita cu glucoza la punga
Nu mai zic ca operatie fu facuta cu toporu.Si acum dupa 15 ani(aproximativ
Deci da,am avut si experienta aproape(slava domnului ca doar atat)tragica.Da asta inainte sa pot EU sa am ceva de zis
Fratele si umnata mea sunt medici. Zilele astea vorbeam si noi despre sistemul medical si cumnata mea mi-a povestit ce i s-a intamplat unei rezidente de-a ei. Intr-o zi in care a fost de garda, cu orele de spital cu tot 24 ore non-stop, a avut 180 de pacienti. Candva pe la ora 2 noaptea a venit unul din pacientii care ajunsese la spital de vreo 20 de minute si s-a repezit la ea ca nu il baga in seama (specialitatea este ORL)omul fiind probabil in suferinta ca altfel nu ajungea la ora aia la spital. Rezidenta, care era la munca de dimineata de la 7 si era rupta de oboseala (impartiti si voi 180 la 24 ore si o sa intelegeti) nu a mai avut nici o reactie la tipetele si imbrancelile pacientului si a izbucnit in plans.
Cand am intrebat cum este posibil sa aiba 180 pacienti un singur doctor mi-a spus ca nu este posibil dar atatia doctori mai sunt si asta trebuie sa faca.
Acum eu m-am pus in locul aluia venit disperat la urgenta spitalului si care trebuie sa astepte pana il baga un doctor in seama si care poate reactioneaza disperat si speriat si se trezeste ca doctorul care trebuie sa-l ajute este la randul lui zdrobit de oboseala si tot ce poate sa mai faca este sa planga ca sa se descarce. Sistemul medical este atat de anapoda ca nu cred ca problema este sa blamam sau sa laudam personalul medical. Medicii, asistentele, infirmierele sunt tot oameni ca si noi restul adica sunt buni si rai, profesionisti sau impostori, jigodii sau oameni de caracter. Sistemul ar trebui sa-i elimine pe cei care nu sunt buni si sa-i pastreze pe cei care trebuie pastrati.
Eu nu mai cred in oameni, cred in reguli si institutii. In tarile civilizate din vest spre care ne uitam cu jind oamenii sunt la fel ca la noi: jigodii, impostori, rai, mari caractere, profesionisti remarcabili, buni. Sistemul, organizarea, societatea in ansamblu fac sa fie bine de trait. Sistemul face ca oamenii sa fie educati intr-un anumit mod, tot el ii constrange la un anumit comportament profesional si tot sistemul ii depisteaza pe impostori si ii rejecteaza.
Eu sunt destul de batran ca sa-mi amintesc de bunicii mei, pentru care sa fii fara slujba, insemna sa fii fara capatai, sa furi era suprema rusine, sa fii meserias prost era cauza evidenta a ratarii, saraciei, si necazurilor in familie. Daca erai om in randul lumii, iti faceai o meserie, iti faceai treaba bine, acasa erai harnic, vesel, iti educai copii sa fie respectuosi, sa mearga la scoala ca sa invete si sa nu ajunga niste neispraviti. Si daca nu puteau sa invete carte si nici o meserie mai de doamne ajuta oricum ii trimiteau sa-si caute de lucru ca doar nu voiau sa-i faca de rusine stand pe capul lor. Iar pentru oamenii cu carte aveau mare respect atat cat si ei aveau respect pentru ceilalti. Daca nu “degeaba au carte ca nu au caracter”.
Amintirile astea ma fac sa cred ca si noi romanii avem sanse, am fost si noi oameni cu bun simt si demnitate dar ne-au stricat lipsurile si proasta guvernare din ultima juma’de secol.
Cred ca am batut putin campii, dar povestea de la inceput a vrut sa fie si o privire din “partea cealalta a baricadei”. Numai ca eu sunt de partea asta.
@carcotas-Eu nu mai cred in oameni, cred in reguli si institutii. In tarile civilizate din vest spre care ne uitam cu jind oamenii sunt la fel ca la noi: jigodii, impostori, rai, mari caractere, profesionisti remarcabili, buni. Sistemul, organizarea, societatea in ansamblu fac sa fie bine de trait. Sistemul face ca oamenii sa fie educati intr-un anumit mod, tot el ii constrange la un anumit comportament profesional si tot sistemul ii depisteaza pe impostori si ii rejecteaza.
Eu sunt destul de batran ca sa-mi amintesc de bunicii mei, pentru care sa fii fara slujba, insemna sa fii fara capatai, sa furi era suprema rusine, sa fii meserias prost era cauza evidenta a ratarii, saraciei, si necazurilor in familie. Daca erai om in randul lumii, iti faceai o meserie, iti faceai treaba bine, acasa erai harnic, vesel, iti educai copii sa fie respectuosi, sa mearga la scoala ca sa invete si sa nu ajunga niste neispraviti. Si daca nu puteau sa invete carte si nici o meserie mai de doamne ajuta oricum ii trimiteau sa-si caute de lucru ca doar nu voiau sa-i faca de rusine stand pe capul lor. Iar pentru oamenii cu carte aveau mare respect atat cat si ei aveau respect pentru ceilalti. Daca nu “degeaba au carte ca nu au caracter”.
Amintirile astea ma fac sa cred ca si noi romanii avem sanse, am fost si noi oameni cu bun simt si demnitate dar ne-au stricat lipsurile si proasta guvernare din ultima juma’de secol.
Super-adevarat, fix de-asta n-am plecat eu, chit ca meream la “de-a gata”, casa/ masa/ salar baban.
@Ea- mare dreptate ai, probata de mine!
Acu’ ceva ani, prin ’94, am avut un accident nasol in mina Petrila-Sud. Normal ar fi trebuit sa dau coltu’, imbolnavindu-ma de deces, da’ felu’ meu de a fi m-a scapat si m-a dus la Spitalu’ Municipal Petrosani.
La reconditionare, tip taiat/ cusut diverse.
Toata lumea OK, pana a aparut o sora, d-aia grasa si purie, acra ca 11 lamai. Io aveam o buca si nu numai cusute proaspat la locu’ lor, furtun de drenare, sa curga inerentu’ puroi, durea cam tare, da’ nu-mi plac calmantele, asa ca zaceau in noptiera. Io in pat. Nu puteam sa ma deplasez la buda, asa ca ma pisam la tinta, intr-o sticla de-aia maro, cu gura larga.
Vine sora medicoasa, vede sticla cu pisat si-ncepe sa urle ca “Ce nu te poti cara la buda, tre’ sa strang io pisatii si cacatii la toti nesimtitii…”. N-a apucat sa termine, fiindca sticla cu pisat plecase in zbor spre freza ei, in timp ce io ma straduiam, facand spume la gura, cu injuraturi de nereprodus, deci ma straduiam sa ma dau jos din pat sa ajung la ea si s-o lichidez.
Nu puteti crede cat de vioi a toiota si cat de frumos s-a purtat restul personalului timp de 2 saptamani extrem de lungi, pana mi-am cerut pe semnatura si riscul meu externarea.
PS- Chirurgul n-a cerut nimic, i-am dat eu cu dedicatie tip multumiri 2 carti pe care le citeam, luate de la Humanitas, din Bucuresti, ca-l vazusem ca saliva la vederea lor. Am ramas prieteni…
Ce-am vrut sa zic de fapt- Citesc tot felul de povesti horor. NOI SUNTEM DE VINA!
Ni se intampla ceea ce aceptam ca normal. Ripostati, violent daca e nevoie, impotriva nesimtirii, si veti fi respectati. Parerea mea!
prima experienta neplacuta cu spitalele am avut-o cand aveam4 ani. in urma unor dureri de burta, parintii m-au dus la un spital din orasul natal unde doctorul care se ocupa de mine m-a operat de apendicita. Ulterior s-a demonstrat ca nu trebuia sa fiu operata, n-aveam apendicita..aveam colici. dar doctorul s-a gandit ca e mai scumpa o operatie de apendicita decat un tratament pentru colici. Cicatricea care mi-a ramas are 8 cm lungime si intentionez s-o acopar cu un tatuaj-floare. asta este amintirea neplacuta.
acum,o alta amintire dulce-amaruie o am din noiembrie 2009. App,mentionez ca acum am 20 de ani. deci,in noiembrie m-am operat la spitalul Floreasca iar doctorul care m-a operat este un bun profesionist, recomandat de prietenul meu (medic rezident). Totusi,doctorul care m-a operat n-a ezitat sa ia cei 1000ron pre-operator. La insistentele prietenului meu am stat intr-o rezerva privata (cost 75 euro pe zi,televizor, baie in camera, frigider,aer conditionat si telefon) iar asistentele m-au rugat insistent ca,indiferent ce problema am,sa apelez #1 de pe telefon ca vor veni imediat. s-au purtat exemplar,ma verificau din jumatate in jumatate de ora iar calmantele erau la discretie (trebuie sa mentionez ca am avut niste dureri crunte).
Asa ca eu ma gandesc ca asistentele de la spitalele de stat sunt toate acrituri pentru ca sunt nemultumite de salariu, se bazeaza pe spagi si traiesc cu impresia ca spitalul a inceput cu ele si sunt de parere ca nu salariul este cel care trebuie sa le oblige sa-si indeplineasca sarcinile, ci spaga. salariul e ca un bonus pe langa ce da de fapt bolnavul. Asistentele de la privat sunt umane si atente pentru ca sunt platite mai mult decat o asistenta de la stat si sunt platite din banii tai,ca pacienta.ele nu se bazeaza pe spagi. Asistentele care s-au ocupat de mine nu au vrut sa primeasca plicuri desi, la cat de frumos s-au purtat cu mine,am vrut sa le ofer banii ca apreciere, nu ca stimulent.
Zilele trecute am fost cu siguranta pentru ultima data in acest spital..care numai de urgenta nu se poate numi..in primul rand te intampina un mare…maaaare dobitoc la fisier care foarte sictirit in prostia lui in momentul in care-l deranjezi cu o intrebare…te trimite la plimbare si pleci..pleci la primbare pe holurile jegoase ale spitalului..in cazul meu spre ortopedie…astepti…2-3 ceasuri sa iasa dreaku cineva…acel cineva care ,,insista” sa astepti pe hol ca vei fi chemat si in cele din urma rabufnesti, ori intri si ii trimiti la origini, ori pleci ca in cazul meu spre un alt spital poate privat daca esti in cursul saptamanii, insa eu fiind in weekend am zis sa-mi incerc norocul la un alt spital din sistemul de stat..indreptandu-ma spre Sf.Maria de pe 1 Mai si SOC..asistenta calma…doctor de nota 10..curatenie luna..intr-un cuvant un spital care merita pe deplin sa ii aduci laude chiar daca in cazul meu nu a fost decat o mica interventie chirurgicala la o banala unghie incarnata…insa cred ca unii isi merita salariile de rahat din sistem si aici ma refer la o parte din incompetentii astia de la floreasca, iar pentru ceilalti succes si sa o tina tot asa..poate cu timpul scapam si de dobitoci!
Mii de multumiri celui mai bun medic din Sp.Marie Currie,un OM cu o inalta competenta profesionala,un OM deosebit care mi-a tratat copilul si caruia i sunt profund indatorat…ESTE VORBA DE Dr.CRISTIAN SCURTU medic la ONCOPEDIATRIE.Mii de multumiri intregului aparat medical si de executie(asistente,femei de serviciu,liftiere).La toti sa le dea DUMNEZEU multa sanatate si numai bucurii in viata.S-o tina tot asa, sa inchida gura la toti care clevetesc urat despre activitatea d_voastra
Sanatate multa Dr. CRISTIAN SCURTU medic la Spitalul de copii Marie Currie pentru eforturile facute in tratarea copilului meu.Este o mare cinste pentru medicina noastra sa aiba un asemenea medic.Stima deosebita si pentru celalalte cadre medicale care desfasoara activitatea in acest spital.
salut