Mesaje pentru necunoscutiContacteaza-maAboneaza-te

Plecaciune durabilitatii din vechime

Posted in De toate, pentru toti on April 27th, 2009 | 120 comments

Vineri (inainte de a primi o trista veste) spalam niscaiva pahare fluierand binedispus. Printre paharele respective se numarau si cateva bucati dintr-un set care are o poveste draga mie. E vorba de 6 pahare castigate acum mai bine de 40 de ani la Loto. Da, pe atunci se castigau si pahare. Le-a castigat bunicul. Si au fost printre putinele lucruri cu care am venit in traista, la Bucuresti. Sint cam urate ele, mov, au avut inscriptionat pe ele cu auriu “Loteria Romana”, inscriptie razuita grijuliu de tata.

Dar mi-s dragi, ca am venit cu ele de acasa. Si mi-s dragi ca au supravietuit in formatie completa mai bine de 4 decenii. Nu s-a spart niciunul. Le consideram un simbol al trainiciei, durabilitatii, temeinicitatii lucrurilor din batrani. Dar sa revenim. Le spalam. Si, pentru ca-s deosebit de inteligent, paharele spalate le pun cu gura in jos pe marginea blatului de la bucatarie. Doar 75% din gura paharului e pe blat, 25% e in aer. Ca sa se scurga apa pe gresie, zic eu, nu pe blat. In plus paharele pot “respira”, nu se aburesc. Deci faceam un fel de echilibristica-cu paharele stramosesti. Si inteligentul de mine se intinde (eu fiind pitic) spre un dulap suspendat deasupra chiuvetei. Tricoul mi se ridica deasupra burtii, din cauza extensiei. Asez ce am de asezat sus in dulap. Ma destind. Tricoul mi se lasa din nou in jos, peste burta. Prinzand insa la interior – adica intre burta si tricou – unul dintre paharele stramosesti asezat pe marginea blatului. Iar paharul este tras de tricou jos de pe blat…

Si ca in imaginile derulate cu incetinitorul vad cum paharul batran de peste 40 de ani, care a supravietuit comunismului, crizei rachetelor din Cuba, ajungerii omului pe Luna, asasinarii unor presedinti, molimelor, foamei, mineriadelor, blablabla, cade spre dura gresie fabricatie Spania 2006. Intepenit, il urmaream. Orice miscare de salvare era tardiva. Urma sa aterizeze intre picioarele-mi fabricatie 1975. Durabilitatea urma sa se faca cioburi intre degetele-mi chircite de panica, spaima, regrete, vinovatie. Lacrimile dadeau deja sa-mi tasenasca pe ramasitele de sticla mov. Paharul se rotea in cadere. 40 de cm – 30 de cm – 20 de cm – 10 cm  - 5 cm – jbang!!!!

Inchisesem ochii…Ooooo, Doamne, de ce am spart paharul?! Deschid ochii. Paharul se rostogolea undeva spre mijlocul bucatariei. Pe gresie. Intreg! Minune! Minune! Nu pot sa cred! Fug iute la pahar, il iau sa-l verific. Si constat ca dragul de el cazuse pe “fund”, un fund gros, adevarat, dublu, de sticla tare. Si doar acolo se ciobise un pic. Pic pic. Mi-a venit sa-l pup, pahar de fier ce e el, pahar ca va sfida mortalitatea casabilei sticle. L-am spalat cu drag, i-am mangaiat ciobitura, spunandu-i ca cicatricele pot fi chiar atractive. Si l-am asezat langa ceilalti 5 frati ai lui. Inca intregi.

Si acum sa va zic de ce iubesc asa mult aceste pahare. Pentru ca toate celelalte seturi pe care le-am luat de-a lungul vremii sint “oale si ulcele”. Toate s-au spart. Il dobori pe unul cu cotul, se rastoarna doar pe o laterala (fara a cadea) si se sparge. Ii tragi un bobarnac la altul, se sparge. Incorzi un pic buzele in timp ce bei, se sparge. Tragi un partz in sufragerie si se sparg 8 pahare in bucatarie. Cam astea sint paharele (de duzina) de azi. Si campioni (din punctul meu de vedere) sint laudatii Ikeea. Dragii mei, fac astia pahare de unica folosinta. Frumoase, mandre, aspectuoase, de rahat. Pana acum am spart 2 sau trei in timp ce le spalam. Si nu spal ca macelarii. Si nu asta-i singura problema. De fiecare data mi-a intrat cate un futut de ciob fix in palma. Si s-a lasat cu sangerari masive, tinut de degete prin gura (fara nicio conotatie sexuala) si ura tot mai multa acumulata impotriva Ikeei. Cea mai slaba sticla din lume, dai putini bani e normal sa primesti o laie balaie, mai lasati-ma cu Ikeea.   

De incheiere. Am luat drept semn “divin” faptul ca paharul castigat acum 40 de ani la Loto nu s-a spart. Si am jucat la Loto. Am prins un numar. Concluzie: tre sa dau cu toate 6 de gresie. Daca nu se sparge niciunul din 6, inseamna ca prind 6 numere la Loto. Cam care sint sansele?

Si acum sa auzim povesti despre lucruri de demult demult, care inca exista in viata voastra si la care tineti.

Vizitat de 3177 ori, 1 in cursul zilei de azi

120 Responses to “Plecaciune durabilitatii din vechime”

Pages: [12] 11 10 9 8 7 6 5 4 3 2 … 1 » Show All

  1. 120
    TheBride Says:

    @dono: ce poate fi mai haios decat sa iti invelesti copilul in scutecele si paturicile pe care mama le-a folosit cnd erai tu mic/mica?:) asta da trainicie, nu?

  2. 119
    Geanina Says:

    Pai eu am cumparat 2 cani foarte colorate, cu elefanti frumosi. Le luasem cadou de ziua indragostitilor si o luna mai tarziu m-am certat cu sotul meu si a dat cu una de pamant. Din momentul ala cearta si-a schimbat epicentrul catre spargerea canii-minune. Mai am tot o cana de la primul job, pe care am luat-o dupa mine in toate birourile in care am lucrat. Ma intovaraseste si acuma.:)Am o pasiune pentru cani…

  3. 118
    S Says:

    Cred ca la mine tot clanul strange chestii vechi si ciudate, astfel in casa parinteasca poti gasi o icoana veche de la strabunica mostenita si de ea, o carte de “cetire” de la 1896, un lampas, un coif de pompier de cand lumea, pe cand la mine doar o diploma de terminare a armatei din 1893 in Imperiul Austro-Ungar ( a fost a strabunicului sotului), o masina de cusut ce a stat ingropata sub regimul comunist, un fier de calcat de 3 kg jumate, un serviciu de cafea, un sacou al bunicii si altele :) )

  4. 117
    Laly Says:

    Dono, daca dai cu toate paharele de gresie si nu se sparge niciunul, clar ti-ai mancat sansa de a mai castiga la loto:))

  5. 116
    Ada Says:

    Buna dimineata stimati gunoieri!

    @Crisia: si eu tot “maia” ii spun bunicii. :)

  6. 115
    crocoditza Says:

    Neatza!!!!
    Asterix, te fac imaginea firmei :)

  7. 114
    Jeanny Says:

    ‘neata la toti! misto postul lu’ omu’ de la colt :D

  8. 113
    Crisia Says:

    Buna dimineata! Mie-mi aduc aminte de bunicii mei o icoana facuta din ceara si o rasnita de cafea facuta din lemn. Maia cumpara cafea boabe Alvorada si eu ma chinuiam s-o macin cu stravechea rasnita de lemn, care cred ca dateaza din vremea strabunicului, deci de pe la inceputul secolului ics-ics. Mai functioneaza si acum, atat ca s-a cam tocit si scoate cafeaua mare.

  9. 112
    Eu Says:

    Buna dimineataaaaaaaaa !

  10. 111
    dono Says:

    Neata! Si la mine!

    Si bun venit Carmen2, Dana si Manuel!
    In ceea ce-l priveste pe Napoleon (mai Manuele) inclin sa-ti dau dreptate. Dar mai exact despre ce vorbim?

Pages: [12] 11 10 9 8 7 6 5 4 3 2 … 1 » Show All

Leave a Reply

Top Articole

Top Comentatori

Tag Cloud