“This is it” (fabulous)

Daca eu as scrie acest blog asa cum Michael Jackson isi punea in scena spectacolele, voi l-ati manca pe paine si v-ati droga cu fiece cuvintel. Eu as avea grija ca fiecare litera sa fie pusa exact acolo unde trebuie, fiecare propozitie sa fie perfecta, fiecare fraza sa fie imbatabila. Si in spatele acestei munci extrem de minutioase, ar sta deja un cuvant care m-ar descrie simplu si obiectiv:”genial”.

Dar nu se pune problema de asa ceva in cazul meu. In cazul lui Michael Jackson, da. Deja admisesem ca-i genial, de aseara cuvantul mi-e scris cu bold in creier: GENIAL.

THIS IS IT ar fi fost fara doar si poate cel mai spectaculos show din lume in urmatorii 20 de ani. Asa cum concertul lui Michael din ’92 de la Bucuresti putea fi comparat cu trufe servite unor porci (nu vreau sa jignesc pe nimeni, dar in 92′ romanii nu prea vasusera spectacole adevarate in afara de cele de 23 august), THIS IS IT ar fi rupt, spart, tavalit tot. Ar fi impins limitele organizarii spectacolelor dincolo de limite. Ar fi fost perfect.

Ar fi avut muzica lui Michael Jackson, ar fi avut prezenta lui ( un Michael Jackson mult mai Michael Jackson decat Michael Jacksonul din anii 2000 – 2006, trasaturile ii erau refacute, zambetul ii revenise, dorinta de a bulversa si fermeca lumea era prezenta, scanteia din ochi o avea din nou),  ar fi avut cei mai tari dansatori, cele mai spectaculoase costume, cele mai fantastice efecte speciale, machiaj, jocuri de lumini, efecte pirotehnice, coregrafie si tot ce mai vreti voi. Michael si echipa au ales the best of the best. This is It ar fi fost the best.

Michael Jackson avea multe belele pe cap, era absolut clar ca nu-si avea locul in aceasta lume, eu nu-l privesc ca pe un sex simbol muzical cum il privesc milioanele de fane, eu il privesc ca pe un androgin. Un fel de inger trimis pe pamant cu o misiune bine stabilita. Tu faci muzica, tu faci spectacole geniale, tu dansezi fantastic, si atat. In rest nu vei avea nimic si nu-ti vei gasi locul niciodata. Vei fi TU doar cand compui, cand canti, cand dansezi, cand esti pe scena.  

Era incredibil de minutios, isi punea echipa sa repete la nesfarist o nota muzicala. Una. Pentru ca lui i se parea ca nu iese perfect. Cu o voce de copil de 6 ani timid, disciplina o armata de oameni. Multumindu-le cu respect, dupa fiecare “ordin” trasat. Acea voce abia auzita era mai mult decat suficienta, pentru ca era vocea lui. Iar el era Michael Jackson. Iar fiecare om din echipa considera ca e apogeul carierei lui sa fie atunci, acolo, si sa puna umarul la ultimul si cel mai tare spectacol a lui Michael.

Aseara ma simteam rau, eram convins ca ma ia o gripa. Si mi-a trecut. Creca Michael era Magic si muzica lui vindeca. Dealtfel Michael i-ar fi spus unei femei grav bolnave sa asculte muzica, si-i va fi mai bine. Nu stiu daca femeii respective i-a fost, dar mie imi e. M-a facut sa zambesc, sa ma pierd in muzica lui, sa-i privesc cu intelegere comportamentul total atipic. Ca si cum eu ar fi trebuit sa fiu intelegator. Trebuie doar inteles ca el nu era ca noi. Era altfel. Era un meteor cazut aici printre noi din alte lumi. A fost prea mare pentru vremea in care a aparut, pentru cei care au vrut sa-i cunoasca civilizatia, viata, opera. In cazul in care va ganditi ca scot cuvinte geniale, aflati ca ultima fraza a zis-o Garabet Ibraileanu despre Mihai Eminescu. Dar eu cred ca-i poate fi aplicata cu succes si lui Michael Jackson.

Filmul This is It s-a terminat brusc, nefiresc, brutal, asteptam sa vad lucruri si mai marete si mai grandioase. Am fost nemultimut, frustrat, deranjat. Din punctul meu de vedere trebuia sa mai urmeze ceva. Dar mi-am dat seama… Stai, asa s-a terminat si viata lui Michael Jackson!

Neaparat sa mergeti sa vedeti This is it. Chiar daca nu va place Michael, dar va plac lucrurile bine facute, profesionistii, oamenii care dau totul pentru lucrurile in care cred cu adevarat.

ADAUGIRE TARZIE: Vizionati aceasta bucata de show din ’95. Merita.