Urletul Carpatilor

Sa va spun cum vor arata romanii in viitor: gât extrem de dezvoltat, ca halterofilii. Orbitele oculare mari, largi. Nas cu nari generoase. Plamani supradezvoltati. Urechi mici, atrofiate, cu Scarita, Ciocanel si Nicovala atrofiate. Dar o ureche va comunica printr-un canal larg, aerisit si luminat cu cealalta. Plus inima puternica, de bou.

Sa va spun de ce: in Romania iti rezolvi o problema, ca si client, doar in momentul in care incepi sa urli ca un descreierat (de-aia gatul mare, sa aiba loc corzile vocale de grosimea unei funii), ochii ti se bulbuca de draci (de-aia orbitele largi), simti ca ti se taie aerul si te sufoci de nervi (de-aia narile mari, ca sa poti trage mai mult, de-aia si plamanii supradezvoltati), simti ca te lasa inima (de-aia inima de bou, ca sa te tina mai mult, sa nu cedeze atat de repede). Urechile mici, atrofiate, sint pentru furnizorii de servicii, care ori nu aud, ori le intra pe o ureche si le iese pe cealalta.

Si acum, pe scurt, descriptiv ca sa nu fiu acuzat ca-s a dreacu’, va zic care-i smecheria. Urma sa plec in concediu, masina mi-a fost zgariata de boi in parcare, am decis sa o slefuiesc pe CASCO, tot platesc ca fraieru’. Imi programez cu o luna (REPET, O LUNA) inainte bagarea masinii in serviceul reprezentantei, in ziua stabilita o duc. Aveau de vopsit niste zgarieturi, de schimbat o aparatoare de cauciuc aflata in fata rotii dreapta-spate, de indreptat o usoara denivelare intr-o portiera, rezultata de la un bou care si-a deschis masina in masina mea.

Pentru aceste operatiuni aveau la dispozitie 16 zile. 16. Si m-am gandit ca daca programarea-i facuta in avans cu o luna, se apuca din ziua 1 de munca. Si pana ma returnez din concediu imi iau masinuta.

Dupa 14 zile de concediu ma gandesc sa sun sa vad care-i treaba. Si sint intrebat atunci, dupa 14 zile, daca am de schimbat pragul. Zic ca nu. Zice ca asa am scris eu in foaia data la asigurari. Zic ca nu am stiut cum sa numesc aparatoarea de cauciuc din fata rotii. Dar ca a lamurit problema domnul de la asigurari. Pe constatarea lui e scris altcumva. Si respectivul de la imi service imi spune ca se numeste deflector. Si ca trebuie sa faca comanda pentru deflector. Il intreb de ce avem discutia asta dupa 14 zile. Zice ca de-aia o avem, pentru ca am scris eu gresit prag. Il intreb de ce nu si-a dat seama in ziua 1, cand a preluat masina, ca am scris gresit. Mi se parea cumva incredibil ca eu sint vinovat ca nu stiam ca bucata aia de cauciuc, mare cat o batistuta, se numeste deflector. Si de fapt eu as fi vinovat ca nu a fost comandata timp de 14 zile.

Ii zic ca nu ma intereseaza, sa faca rost de deflector, eu vreau sa iau masina smabata ca am nevoie de ea. Discutia asta se purta joi. Respectivul zice ca ma suna vineri. Nu m-a sunat. Il sun eu. Nu-l gasesc. Il mai sun, ii anunt colegii sa-i spuna sa ma sune. Nu ma suna. Insist. Il gasesc. Il intreb care-i treaba. Zice ca nu a venit deflectorul si oricum asigurarile nu au dat acceptul de plata. Ii reamintesc ca vreau masina sambata, la 16 zile dupa bagarea ei in service. Nu se poate.

Sun luni. Deflectorul nu venise, masina nu-i gata, avizul de plata nu venise.

Sun marti. Deflectorul nu venise.

Sun miercuri. Tot nu era gata, dar domnul nu avea niciun stres. Atunci s-a intamplat. Ochii mi s-au bulbucat, corzile vocale s-au ingrosat, am inceput sa-mi pierd aerul, sa simt ca-mi bubuie inima, si am inceput sa urlu. Nu chiar urlat, dar vorbe apasate, spuse intr-o octava destul de inalta: neseriozitate, indiferenta, miserumpism, mai bine-mi duc masina la un service de cartier, imi arunc banii pe taxi pentru ca voi v-ati dat seama dupa 2 saptamani ca aveti nevoie de un deflector, faceti de ras marca masinii, etc, etc. Capul imi tremura de nervi, nici nu puteam vorbi coerent. Am finalizat cu serviceul, l-am prins la telefon si pe ala de la asigurari care nu dadea acceptul de plata. Am vorbit un pic si cu el.

Rezultat: dupa o ora imi suna telefonul. Masina e gata, deflectorul exista, a fost montat, avizul de plata a venit.

Poate ca nu-mi dau eu bine seama si totul a mers ca pe roate. Poate-s rautacios. Poate sint necesare 21 de zile pentru vopsirea unor zgarieturi, montarea unui cauciuc si indreptarea a unei portiere strambate insesizabil cu ochiu liber, pe o raza de 2mm. Poate ca faptul ca toate problemele s-au rezolvat dupa ce am urlat e o simpla coincidenta.

Dar sint prea batran ca sa cred in coincidente.

PS:

Si va reamintesc sa profitati de Mesajele pentru Necunoscuti. Vor avea loc schimbari mari cu rubrica repsectiva.