Viatza ca gheatza
Sa pasesti cu grija. Si sa nu uiti niciodata unde vrei sa ajungi. Drumul drept nu e intotdeauna cel mai sigur. Priveste si in jos, nu doar in fata. Risti sa calci pe lucruri care se vor intoarce impotriva ta. Si te vei impiedeca. Priveste pe langa tine, sint lucruri de care poti sa te prinzi, oameni care te pot sprijinii atunci cand eziti. Prinde-le mana cand ti-o intind. Altfel vei cadea. Urca, atunci cand o poti face. Atunci cand simti pamantul sigur sub picioare. Dar sa nu te temi sa si cobori. Odihneste-te. Si reia urcusul. Atunci cand simti ca incremenesti, ai rabdare. Intelepciune. Gheata ce te tine prizonier se va topi si vei merge mai departe. Spre o viata ce-ti va fi ca o zi de vara, pe malul marii.
Mda…Toate asta mi-au venit de dimineata, dupa ce era sa-mi sparg capul alunecand pe gheata si am derapat in draci cu masina. Mai fac si eu pe inteleptul, ca daca vorbesc numai despre hemoroizi si degete rupte risc sa par superficial. Dar tot ldespre de-astea simple, de-ale vietii, vom povesti mai mult.









gata..mi-am luat inima in dintzi…si-o zic “boierule, tare fain mai scrii”.
uf..ca greu fuse…:)
p.s. filosofia ca filosofia..da’ sa stii ca gheatza, hemoroizii si deshtele rupte fac rating
vinogradov povestea cam asa” pe aceste trepte spune legenda , alunecase o moasa . poticnindu-se ea pomeni numele dracului. in aceeasi clipa o usa se deschise si se auzise scancetul pitigait al unui nou nascut- paganini . poate de-acea pasii gresiti ai altora nasc mituri sau genii. important e sa gandim ca cel mai mare violonist al lumii.. au calcat altii stramb dar eu ajung celebru . daca-i asa trebuie sa las cainii sa ma latre in spate si sa-mi muste doar calcaiele.
Iar e gheatza in Buc?!?! La naiba…