Alo, greseala!!!

Nu, nu e o simpla greseala telefonica. E mult mai grav.

O buna si draga prietena ma suna speriata si suparata. Imi povesteste ca a primit un mesaj pe doua telefoane mobile din reteaua Cosmote. Mesajul spunea ca a castigat un Nokia. Incredibil, a crezut ca-i pe bune. Desi e o fata desteapta foc. Dar mirajul premiului a facut-o sa sune. Sa-si dea datele personale si sa cumpere cartele de 40 de euro, asa cum i s-a cerut. Apoi si-a dat seama ca nu-i ceva in regula. A sunat din nou la respectivul. Care i-a ras in nas si i-a zis ca da, tocmai a luat tzeapa. Ea a cerut explicatii. Ala a inceput sa o injure. Apoi el, excrocul, a inceput sa o sune tot mai des si sa o ameninte. Ingrozita, m-a sunat pe mine. Sa fac ceva. I-am zis sa-mi dea numarul de telefon al “smecherului”. Ca rezolv eu problema. Il voi speria cum nici ma-sa aia urata nu l-a speriat vreodata. Mi-a dat numarul si m-am pus pe treaba. Adica l-am sunat si am inregistrat convorbirea cu el. Convorbirea s-a derulat cam asa:”

 – Alo!

– Alo, da!

– Buna ziua, am inteles ca sinteti un smecher care trage tzepe cu cartele telefonice. Spuneti-mi si mie cam cum mergea treaba. Lucrez la stiri si vreau sa fac un reportaj – zic eu, pe un ton extrem de hotarat si amenintator. La capatul celalalt al firului tacere. Apoi aud in receptor:

– Cred ca ati gresit. Aici e Cosmote.

– Hm-zic eu – stiu ca vrei sa pari de la Cosmote, dar nu esti. Esti doar un excroc care ameninta femei. Vreau sa-ti spun ceva. Politia deja stie de tine, esti inregistrat in timp ce aduci injurii si ameninti. Se face o ancheta. Oricum nu mai scapi, spune-mi si mie cum merge cu tzepele.

Din nou tacere. Apoi vocea spune din nou:

– Va repet, ati gresit…

Eu, tot mai nervos. Asta crede ca ma face pe mine. Desi isi juca destul de bine rolul. Nu era primul excroc cu care vorbeam, dar asta era bun. Simula bine, isi controla bine nervii. M-a ambitionat:

– Daca sinteti de la Cosmote, aveti in derulare un concurs la care oferiti telefoane Nokia?

– Pai cred ca da…Verificati pe siteul Cosmote…

– Aha, nu stiti sigur. Si mai spuneti ca lucrati la Cosmote. In cazul asta cine stie sigur? Cu cine pot vorbi din conducere. Vreau sa iau un interviu!

– Nu puteti vorbi cu nimeni…

– Auzi, mai, tu crezi ca ma faci pe mine?! – ma turez eu tot mai tare. – Cum adica nu pot vorbi cu nimeni?! Am sesizat politia, esti ca si prins!

Dincolo din nou tacere si apoi sint intrebat:

– Cum va numiti si unde spuneti ca lucrati?

Eu, irascibil:

– Nu te intereseaza pe tine unde lucrez si cum ma cheama!

El, nervos:

– In cazul asta la revedere!

Si-mi inchide telefonul. Eu fierbeam de nervi. Excroc nesimtit. Macar l-am speriat, cu siguranta. Ma suna prietena mea:

– Alo, ai sunat la numarul pe care ti l-am dat?

– Da, tocmai am inchis cu el. Stai linistita. Nu te mai suna, l-am facut praf si pulbere. I-am zis ca-l cauta Politia, ca-i inregistrat, etc

Prietena mea tace. Ce-i?! – zic eu.

Pai e o problema, zice ea. Din greseala si speriata fiind, nu ti-am dat numarul excrocului. Ti-am dat un numar de telefon de la Cosmote…