Copilul tau vrea sa cante la chitara?

Din ce in ce mai multi parinti isi indruma copiii spre hobby-uri creative, punand bazele unei viitoare cariere sau pur si simplu adaugand o componenta esentiala educatiei lor: dragostea pentru arta. Iar muzica e una dintre cele mai placute modalitati de exprimare pentru copilul tau.

Pe cat de repede reactioneaza atunci cand aude un cantec care-i place, pe atat de repede s-ar putea lasa prins in jocul sunetelor si al invatarii unui instrument. Daca te gandesti sa-l indrumi spre studiul chitarei, iata ce trebuie sa stii…

La ce varsta se incep lectiile de chitara?

Raspunsul e unul singur: cu cat mai devreme, cu atat mai bine! In primii ani de viata, copiii sunt extraordinar de receptivi, iar pasiunea pentru muzica si “simtul” artistic se educa acum mai bine ca niciodata. Specialistii recomanda ca varsta minima pentru inceperea cursurilor de chitara 6-7 ani, insa sunt si exceptii: copii mai dezvoltati fizic, care se pot descurca cu instrumentul muzical incepand chiar si cu 5 ani. Practic, pentru ca baietelul/fetita ta sa poata incepe lectiile, trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

sa se simta confortabil cand tine chitara sa aiba degetele suficient de puternice pentru a apasa pe corzi sa aiba entuziasmul necesar pentru a incepe studiul si a repeta acasa

Procesul de invatare este mult mai rapid si eficient la varste fragede. Se incepe cu notiuni de baza, jocuri muzicale si cantecele simple. Pentru copiii foarte mici, ideale sunt tehnicile de predare bazate pe metoda Suzuki (invatare centrata pe auz si interactivitate, introducerea treptata a notiunilor teoretice, pe masura ce elevul poate canta dupa ureche).

Prima chitara pe care i-o vei darui nu trebuie neaparat sa fie foarte scumpa sau pretentioasa, e de ajuns sa-i placa si sa se simta confortabil cu ea! Pana la varsta de 7-8 ani, este indicat sa optezi pentru o chitara de dimensiune 3/4, creata special pentru cei mici, astfel incat marimea si greutatea instrumentului sa nu-i incomodeze. Daca micutul este stangaci, va avea nevoie de o chitara speciala.

De asemenea, trebuie sa decizi daca vei opta pentru o chitara acustica, una clasica sau una electrica. Diferentele dintre aceste tipuri de instrumente sunt explicate detaliat pe Lectii-de-chitara.ro

Cand cumperi chitara, cel mai bine e sa fie si fiul/fiica ta alaturi de tine: aspectul instrumentului conteaza enorm pentru copil, chiar daca nu are nicio influenta asupra muzicii in sine. Culoarea, forma si textura trebuie sa fie atractive pentru micut, sa-si doreasca aceasta chitara ca pe-o jucarie noua si sa se bucure cu tot sufletul de ea. Asa va fi mult mai motivat sa studieze.

Daca tot esti la capitolul “cumparaturi muzicale”, achitizioneaza si o husa impermeabila pentru chitara. Va proteja instrumentul si va fi mai usor de transportat in orice situatie.

Unde gasesc un profesor de chitara?

Cautand pe Internet vei gasi destul de multe oferte pentru a te decide, in functie de orasul in care stai, disponibilitatea de-a te deplasa cu cel mic si, implicit, bugetul. Este ideal ca micului elev sa-i placa profesorul, sa nu fie intimidat de acesta, sa comunice cu usurinta si, inainte de toate, sa se simta inspirat si motivat. Iti vei da seama daca ai ales bine dupa primele doua sedinte.

Metoda de predare trebuie sa fie adaptata varstei si nivelului copilului (daca a mai studiat un alt instrument inainte, de exemplu, ii va fi mai usor sa asimileze anumite notiuni). Pentru incepatori, studiul chitarei este inceput in general prin joaca: cantece simple precum “Melc, melc codobelc” sau “Frere Jacques” interpretate melodic, jocuri cu ghicitul notelor, putina teorie muzicala “strecurata” printre cantecele, fireste transpusa intr-un limbaj accesibil copilului.

Este foarte important ca micutul sa repete acasa: creeaza-i un climat propice studiului, fara intreruperi sau zgomote care sa-l distraga lasa-i chitara intr-un loc accesibil, pentru a-l inspira sa repete incurajeaza-l sa-ti cante si aplauda-l la final: aprecierea ta de acum conteaza mai mult decat un calificativ FB! zambeste-i chiar si atunci cand greseste: greselile sunt o parte inevitabila a procesului de invatare si nu trebuie sa atraga critici aspre sau certuri stabileste-i un program de repetitii (idealul ar fi de 20-30 de minute pe zi) pentru a fructifica ce a deprins de la profesorul lui.