Invierea, Raiul si Iadul din fiecare zi.

Raiul si Iadul sint mult mai aproape decat crede majoritatea populatiei traitoare pe pamant. Sint aici, le traim acum. Nu trebuie sa murim ca sa le atingem. Invierea nu se petrece doar o data pe an, atunci cand raza de la Ierusalim aprinde flacara de la Sfantul Mormant. Invierea poate avea loc in fiece clipa, pentru fiecare dintre noi, nici nu trebuie sa murim pentru asta. Ceea ce poate parea un lucru sfant, o magie, fapte ale unor puteri mai presus decat puterea omeneasca, sint la indemana noastra. La figurat vorbind, pentru ca nu tin de mana ci de minte si de suflet.

Invataturile transmise de religie, de orice religie, sint un set de reguli ce ajuta oamenirea sa mearga mai departe. Un fel de colac de salvare aruncat in mijlocului unei mari. Naufragiatii, inotatorii sau pur si simplu cei care se balacesc stiu ca acel colac e acolo. Daca inoata asa cum trebuie, vor ajunge la el. Isi vor salva viata. Daca nu… Sau, mai simplu, cele 10 porunci sint avertismente ori promisiuni puse mare, pe panouri, la marginea unei sosele. Nu spun autostrada ca noi nu prea avem asa ceva si nu s-ar intelege metafora. Conducem tot inainte, si din cand in cand vedem:“Viteza ucide.” Punem frana, incercam sa conducemn mai prudent. Sau vedem “Familia te asteapta acasa”.  Incetinim, ne frecam la ochi, ne concentram, mergem mai departe.

Invierea e cea mai puternica metafora a lumii. Poti invia in fiecare zi. Adica poti incepe o noua viata. Te poti schimba, te poti transforma in ceva mai bun. Te poti reinventa, poti lasa trecutul in spate, asemeni talharului iertat de Isus pe cruce. Si, culmea, nici nu trebuie sa ajungi pe cruce. Trebuie doar cu adevarat sa te schimbi, sa vrei sa incepi o noua viata. Mai buna. Daca tu crezi ca poti incalca toate regulile, legile, invataturile si normele crestine ori sociale, pentru ca la final sa imbraci o ipocrita schimbare intru castigarea vietii vesnice, te inseli. Nu merge asa. Transformarea tre sa fie pura, adevarata, dictata de suflet nu planuri si strategii bine puse la punct.

Iad? Da, exista, e aici, pe pamant. Viata asta, pe care o traim, nu viata de Apoi, poate fi un Iad. Depinde cum o traim, depinde de oamenii cu care ne inconjuram, de care avem noroc ori ghinion. Iadul de atunci, de dupa ce murim, e o sperietoare pentru ciori. E pedeapsa sublima pentru cei care stiu doar de frica, ce se tem de pedeapsa. E ca un fel de amenintarea cu “na na (adica bataie)” pentru copilasii rai. Daca-copilasii cresc asa cum trebuie, nu vor mai fi amenintati cu na na. Pentru ca pur si simplu nu e nevoie. Na-na-ul (Iadul) dispare si ca idee. Iar pentru unii nu a existat niciodata.

Cu Raiul e la fel. Parerea mea. Il poti trai aici, acum. Binele suprem e dat de oameni. De lucrurile simple. O bucata de slanina e divina atunci cand o mananci cu cine trebuie, atunci cand ti-e foame. Un pahar cu apa e ambrozie atunci cand ti-e oferit de cineva care a observat ca ti-e sete. Pentru ca a fost atent la tine, pentru ca-i pasa de tine. O imbratisare, o mangaiere, o mana de ajutor, o vorba buna, o incurajare, sint Raiul pe pamant. Nu, nu trebuie sa stai in genunchi o viata, sa tii post negru, sa pupi cruci si altare, sa faci temenele, sa suferi, sa te biciuiesti si rastignesti ca sa ajungi in Rai. Trebuie doar sa fi bun. Si atat. Ba nu, gresesc, trebuie ca si ceilalti din jurul tau sa fie buni. Ceea ce-i cam greu. Pentru ca multi stiu doar de na-na. Iar unora nu le pasa nici de na-na.

Asta nu inseamna ca din punctul meu de vedere nu exista Rai, Iad, viata de apoi. Ba exista. Dar exista asa cum ni le imaginam fiecare dintre noi. Si eu ma rog la ceva. Cred ca dupa ce-mi traiesc Raiul ori Iadul de acum, va urma altceva. Cred ca acolo, undeva, ma asteapta ai mei. Cei care deja au murit, ori vor muri. Ieri mi-am amintit de cei care deja au plecat de langa noi, pe care i-am iubit si ne-au iubit. I-am vazut undeva, impreuna, fericiti. Le-am spus ca nu i-am uitat, ca-i iubesc si acum.

Ideile astea pot fi mult dezvolate, va las si pe voi.

Pana una alta ma bucur de ce am. De lucrurile simple despre care va spuneam. Incerc sa-mi traiesc Raiul de aici, clipa. Incerc sa ma reinventez in fiecare zi. Nu o sa ma retrag intr-o pestera, nu o sa-mi torn cenusa in cap, nu o sa inalt imnuri de slava. Dar incerc sa fiu mai bun, ma intelept, mai fericit. Pentru mine si cei din jurul meu.

Ceea ce va doresc si voua.