Ora de compunere – Concurs sponsorizat de Braun
Avem concurs dragut, parerea mea, cu premii dragute, tot parerea mea.
Voi, concurentii care va bagati in competitie, aveti de facut o compunere. O povestioara. In care trebuie sa includeti cateva cuvintele cheie ce ne-au fost trimise de sponsori, adica de Braun. Concursul dureaza 10 zile, timp in care puteti sa tot scrieti povestioare. Cei de la Braun le vor citi si vor decide care le-a placut cel mai mult. Cuvintele impuse sunt:
magie-blender-artist-satin-cadou-păr-atingere-Mos Craciun – design. Aveti grija sa le inghesuiti cumva, cu sens, pe toate. Premiile sint urmatoarele:
1. Blender Braun Multiquick Artiste/Proffesional. Cum arata si ce face aflati aici.
2. Placa de par Braun Satin Hair Straightener with IONTEC, o aveti aici.
3. Aparat de ingrijire corporala pentru barbati Braun bodycruZer. Uite-l cum arata.
Asadar castigatorii vor fi anuntati dupa zece zile, aici pe blog. Braun le va trimite premiile acasa. Daca nu va vin premiile sa-i certati pe ei, nu pe mine. Dar nu se pune problema de asa ceva. Va doresc spor la scris si inspiratie, poate fi si amuzant si cu castig.
Primaaaaaaa!
Compunere cu-cuvinte date… de cand n-am mai avut asa ceva!
Mie nu-mi suna bine deloc combinatia de blender cu par. Dar na…or avea unii gusturi exotice.
Miorlau, tocmai aici sta maiestria, sa le imbini
Suna foarte interesant:) Unde trimit compunerea?
O lasi aici, la comentarii.
Bre, ce treaba era aparatul ala de ras pe piept pe vremea cand ma epilat cu 5 kile de ceara
*epilam
Pai nu cred ca ti-ar fi greu sa iei locul 3, prietene sburlea
Aha, deci ma consideri mediocru. In plus, nici nu crezi in talentele mele din bucatarie. Da’ ce, io nu as putea sa fac o spuma de capsuni cu scula aia?
Te cred in stare sa iei orice loc, dar am vazut ca-ti face cu ochiul aparatul ala si m-am gandit ca esti chitit pe el. Chiar ma intrebam cum vei face sa scrii mai putin bine, sa iei a treia treapta a podiumului
Aoleo, concentrilla la compunere acum!
Ma gandeam acum ce genial ar fi daca am face poezii folosind cuvintele celea
Hehehe, maiastre! Aligant com d’abitud!
Salut? stii cumva unde scriem compunerile?
Puteti face si poezii. Zau. Tre sa fie creativitate si expresivitate.
a, aici la comentarii!?
Da, ics-ulescule, aici
Pentru ca se apropie sarbatorile de iarna,iar mama mi-a spus ca Mos Craciun nu imi va aduce nici un cadou daca nu sunt cuminte si daca nu ii scriu o scrisoare m-am pus pe treaba si am facut intocmai…I-am scris o scrisoare Mosului in care desi am amestecat cuvintele ca un blender datorita firii mele de artist,i-am povestit cat de cuminte am fost si ce imi doresc de Craciun,iar apoi,pentru a fi sigura ca mama imi va pune o vorba buna la Mos am incercat sa o impresionez,facand curat in casa…
Prima data i-am facut baie catelului meu pe care l-am spalat cu dero,astfel ca avea parul ca de satin,am schimbat design-ul camerei desenand cateva floricele pe pereti cu carioca,am facut ca toate jucariile din camera sa dispara ca prin magie,ascunzandu-le in dulap,astfel ca la prima atingere a dulapului acestea ar fi cazut,dar mama nu a vazut asta si m-a laudat!!ps:am 19 ani
Mos Craciune, Mos Craciune
Ce-i cu tine asa, in spume?
De trei zile in satin m-am imbracat
Si m-am pus pe asteptat
Parul rau l-am epilat,
Pe alocuri, m-am uscat
Artist de sama, cum ma stii
Mi-am ars putin si gemenii
Atingerea ma fermeca
Ceara ma cam ustura
Magia usor se strecura,
Blenderul mi-l ocolea
Si fix in oala (cu ceara) ma izbea
A fost un vis, a fost sublim
Abia mai pot sa ma inchin
De aceea eu as vrea
Cadou frumos de la dumneata
Design nou, modern si tare
Ca nu vreau sa ma mai doare
Iarna asta n-a adus zapada. In oras s-au aprins luminile in ghirlande cu un design vesel, brazii sunt impodobiti, Sarbatorile se apropie, dar parca totul ar fi mai frumos daca ar fi si cativa fulgi. Asa ca, artista cum ma stiti, am luat o panza noua si cateva pensule cu par fin si lung si m-am apucat de pictat. Am amestecat ca intr-un blender culorile pentru iarna : alb si argintiu pentru zapada, verde pentru brazi, maro pentru sanie si reni si rosu pentru zurgalai. Dintr-o atingere ca de satin cu pensula, tabloul a fost gata. Ce magie! Iarna era aici, cu tot farmecul ei. Asa ca am atarnat tabloul in cui si acum il astept pe Mos Craciun. Stiti de ce ? Vreau sa ii dau eu tabloul asta drept cadou
Bine, Sburlea!!!
Bine, Joa!!!
Eu cu cine votez?
aaaaaa, si buna seara
hahahahah
Sburlea,cea mai frumoasa poezie de Craciun ever 
Sper sa castigi premiul cel mare 
La scoala in clasa intai doamna invatatoare le spune copiilor sa povesteasca cum isi imagineaza ei ca v-a fi seara de Craciun.Maricica , cea mai isteata fata din clasa ia cuvantul:
Afara e frig , in casa e cald.Toata familia e adunata in jurul bradului impodobit cu globuri aurii si cu peteala sclipitoare., asteptandu-l pe Mos Craciun.Ca printr-o magie apare la geam Mosul cu un sac mare de satin rosu plin cu tot felul de cadouri.Intra in casa , scuturandu-si cizmele de zapada.Avea zapada si pe barba,chear si pe par , dar aceasta nu se scutura pentru ca e de fapt timpul care a trecut prin barba Mosului.Odata intrat la caldura Mosul isi deserta sacul mare pe covorul din sufragerie.Eu am primit o frumoasa papusa Hanna Montana,mama un blender braun , iar tata o caciula calduroasa.
Doamna invatattoare ii multumeste Maricicai si se indreapta spre Bula atingandu-i parul cret:Ia zi si tu mai artistule.Bula se scoala cu greu in picioare si incepe:Afara e frig , in casa e frig.Noi stam in jurul brdaului impodobit cu consrve goale si deodata apare le geam un cur.Stai jos porcule, numai prostii vorbesit , ii spune bland doamna invatatoare.Bula insista;Pai asa vad eu sera de Craciun , pentru ca tata ne-a zis ca daca nu suntem cuminti ne aduce Mos Craciun un cacat!
‘neatza! Sburlea, cea mai frumoasa poezie. Joa, cea mai tare proza.
Maria, multumesc! Esti amabila. Io as vrea sa castige Joa. Nu de alta, dar eu am scris glumind despre o experienta neplacuta – epilatul meu. E adevarat, ca de cand eram mic. Joa insa a scris cu sufletul.
Vivat tineretul!
E aproape intuneric… e acea ora la care noaptea si ziua se joaca de-a prinselea….iar afara ninge continuu, zapada aducand cu ea portia de magie anuala.
La geamul bunicii se vedea o luminita…Bunica ,linistita, pregatea in bucatarie blenderul.Urma sa faca o limonada de portocale asa cum ii placea nepoatei ei.
,,Oare unde o fi Adina sa ma ajute?”gandi bunica. Doar pentru ea facea limonada…ingredientul secret o ajuta sa fie cea mai cuminte si desteapta nepoata.
Bunica avea un borcan cu mirodenii fermecate: un strop de zahar, un strop de fericire, unul de cumintenie, altul de tristete si ingredientul harniciei.Bunica fredona linistita amestecand totul in blenderul ei, vechiul prieten din tinerete, un aparat robust cu mici pete de rugina ici-colo.
Adina, care de dimineata mancase toate dulciurile aduse de Mos Nicolae, avea atata energie incat fugea prin toata casa…parca luase o doza de energizante…o SUPRADOZA. Intr-un moment de neatentie, copilul a asezat in blender placa de par a bunicii.
ZZZdrooonpufff….inutil sa mai povestim ca nu limonada a fost produsul pe care l-a obtinut bunica. In coltul ochilor bunicii luceau cateva lacrimi stinghere…nu putea fi suparata pe Adina dar…dar…nu se putea desparti nici de batranul ei prieten.
….Deodata , o atingere usoara o facu pe bunica sa se miste:
- Bunico, bunico, trezeste-te, a venit MOSUL…si are un cadou si pentru tine…
Ochii bunicii se rotira speriati in jur…adormise?…si cum, a fost doar un vis?
Mos Craciun, imbracat intr-o mantie de satin rosu( intre noi fie vorba, arata ca un artist)ii intindea un cadou.Sub ambalajul frumos colorat, bunica a descoperit un nou prieten: un blender nou nout care-ti,, taia’ respiratia…iar impreuna cu ingredientele ei asta insemna….
In celalalt colt al camerei Adina incerca cadoul ei…placa de par chiar functiona….firele de par rebele nu mai erau rebele: nici ale fetitei si nici ale catelului…
1Q-le, doua lucruri pot sa-ti spun: mi-a foat dor de matale. Doi:
=)))))))))))))))))))))))))))))))))))
am uitat sa zic ca am 12 ani
N-aveti nici o sansa, nici una. Luati-va gindul de la placa de par.
Va foarte salut din mers.
27 Asterix Says:
December 7th, 2009 at 8:04 pm
N-aveti nici o sansa, nici una. Luati-va gindul de la placa de par.
Va foarte salut din mers.
De ce, Cardinale? Ti-ai pus in gand sa-ti alinti pisicile de Craciun?
Eu pe braun am intrat
De magie am dat.
De un par stralucitor
Si un blender uimitor.
Mos Craciun ca un artist
A venit aseara in vis
Un cadou el a adus
O placuta satinata
Cu o atingere delicata
Pentru par atragator
Cu design uimitor.
1Q-le, ai votul meu =))))))))))))))) In fine, nu sint foarte sigura ca si juriul Braun va fi de aceeasi parere, dar oricum istorioara ta face toti banii. Mai puteai sa pui in ecuatie pe undeva ceva despre parul cret al lui Bula, pe care reusise sa si-l intinda cu placa.
Asta cu parul cret , nu era cu placa.Era cu gaura cheii pe care se uita Bula la doamna invatatoare.Vazand ceva cret si negru zice:Cretule ,e acasa maica-ta?
1Q, cica era Haloween. Si invatatoarea le zice copiilor sa vina costumati frumos, in fructe. Bula se duce a doua zi la scoala cu un cap de dus infipt in fund. Invatatoarea il ia la rost.
Pai bine ma Bula, uite si tu, Ionescu a venit costumat in mar, Popescu a venit costumat in para. Si tu?
Da doamna, io sint curcudush.
Cred ca am putea face un mix intre aceste doua ispravi, dar ceva imi spune ca juriul nu ne va premia.
probabil ca nu, dar continuati =)))
Mos Craciun sigur a facut o magie anul asta deoarece mi-a adus cadou un blender cu un design de ultima generatie,este mai ceva ca un artist,si este foarte placut la atingere si straluceste ca un fir de par cu aspectul sau de satin rafinat,Mosul mi-a ghicit dorinta!
Mos Craciun mi-a adus cadou un blender cu un design minunat si talente de bucatar.
Mi-a mai adus mosul o placa de par,cand o folosesc el devine magic,este ca o atingere de satin.
Sa fie magia sau calitatea cadourilor de la Mosul ?
Oricum, cu Braun astia am avut eu multa multa bafta. Aveam un epilator Braun caruia i se stricase transformatorul, o mufa…ceva. Si-l rog pe tata doua secole sa-l repare. Si nu-l repara. De nervi, imi string banutii intr-o punguta si ma duc sa cumpar altul. Intre timp, tata il repara.
Nu trece o saptamina, si ma suna o tanti ca am cistigat un concurs la care nici n-am participat. Cu un card de fidelitate…ma rog. Si-ntreb: tanti, ce-am cistigat? Pai un epilator Braun, veniti sa-l luati de la GIMA.
Citind posturile tale de mai mult de un an de zile, de multe ori m-am gasit scriind commenturi, pe care in final nu le-am postat
)
De data asta am sa postez mica mea creatie, salutand totodata pe toata lumea. Si alaturi de poezia mea, cele mai sincere felicitari viitorilor parinti…tocmai din judetul Hunedoara!
And here it goes:
“Cum sa vrei ca si cadou,
De craciun, un blender nou …
C-un alt design valoros
De-un artist creat, frumos ?
Stii prea bine, nu-i asa,
Ca-ti doresti in casa ta
Multa magie, culoare,
Sa simti ca e sarbatoare !!
Sa-l ai si pe Mos Craciun,
Cel cu par alb si batran,
Imbracat in fin satin,
Rosu in obraji putin,
De-o atingere furat,
Fiindca nu-i adevarat…
Dar cu totii il iubim,
L-asteptam si ni-l dorim,
In suflete cu ardoare,
Fara el nu-i SARBATOARE !!”
Frumos, dchristine! Bag sama ca vom isca un mic cenaclu aci
Multumesc
Se aproprie sarbătoarea Nașterii Domnului, sărbătoare recunoscută popular ca si Crăciunul. Este o perioadă a anului plină de magie pentru fiecare dintre noi. Mama mea este un adevărat artist în mâncăruri, iar de Crăciun parcă se întrece pe sine în pe an ce trece. Pentru ca să îi răsplătesc efortul, anul acesta am decis să fiu și eu un Moș Crăciun, un moș, ce-i drept, mai tânăr. Așa că în prima sâmbătă din Decembrie am pornit deja în căutarea unui cadou perfect. M-am dus direct la compartimentul de electronice în magazin, pentru că știam că mama mea se străduie mult de fiecare dată sa facă orice mâncare sau desert manual. Parcă o voce divina îmi șoptea, parcă la modul imperativ, în minte “Cumpără un blender!”. Am tras o privire să văd care ar fii cel mai bun model, dar eu fiind un tip pretențios am ales sa mă uit la caracteristici mai îndeaproape. Am văzut că toate cam aveau aceleași caracteristici așa că am ales să mă incred in simțul meu estetic și să aleg blenderul cu cel mai plăcut design. Am ales, este timpul să trec mai departe. Ochii mi-au sărit la un produs de care mama mea zicea acum câtva timp ca are nevoie: un întinzător performant de păr. Ea avea unul vechi care s-a păstrat de la bunica ei, tot ruginit. Ezita de fiecare dată să se întindă cu el. Așa că am purces in căutarea unui astfel de produs. Desigur, și aici oferta era variată la fel și prețurile. Totuși am ales unul care avea un raport calitate-preț bun. Am mers acasă cu produsele luate și le-am ascuns bine de tot pentru câteva săptămani, iar în noaptea Crăciunului le-am scos de la “naftalina” și le-am dat mamei mele, care după privire mi-am dat seama că nu se aștepta să îi fac chiar eu un cadou. A deschis pachetele și, spre surprinderea mea, a rămas uimită. Chiar aceste lucruri a vrut să meargă după sărbători să le cumpere. Chiar a vorbit cu vecina să meargă împreună, știți voi cum sunt femeile, se consultă mult unele cu altele.
Când s-a întins prima dată cu placa de păr pe care i-am facut-o cadou avea un păr care la atingere părea că este o țesătură din satin. Să nu mai zic cum a fost prima salată de fructe pe care mama mea a făcut-o folosind și blenderul de la mine. Eram așa de mândru și îi ziceam într-una surorii mele:
“Vezi, ce mai mâncai acuma daca o voce nu îmi șoptea la cumpărături să iau un blender?”. A fost prima dată când am cumpărat și eu un cadou pe care să îl și nimeresc pe placul altora.
M-am apucat sa scriu o povestioara si a iesit mai mare decat ma asteptam…Cum fac pun aici sau la mine pe blog cu link de aici?
Intr-o zi fromoasa cu multa soare deja dis de dimineata m-am trezit ca prin magie la realitate ca azi e ziua mea de nastere.Nu eram sigura ca sint la curent cu datele zilei recente asa ca m-am dus pina la frigider somnoros,cu par maciuca,cu ochii abia deschisi pe jumatate si m-am uitat la calendar si m-am convins ca intr-adevar e ziua de 2 decembrie.M-am repezit spre baie m-am aranjat putin si am hotarit in drum spre bucatarie ca o sa-mi fac un cadou sub forma de un tort ca oricum vine si Mos craciunul in citeva zile si din cauza ca altceva nu am sa primesc macar asta imi permit pentru ca merit.Mi-am scos repede blenderul si m-am apucat de treaba.Cind am terminat tortul de ciocolata pentru ca asta e preferata mea o impodobesc cu precizitate ca si cum un artist isi exprima replica,intru in dormitor si cu becul stins invelit in intunericul serii,imbracat in lenjeria mea satena de culoare neagra cu un design destul de sexi pentru o seara exceptionala ca asta imi astept sotul obosit ,deci il atept ca o diavolita incinsa de flacarile iubirii.Si fac asta pentru ca si el merita macar atit de Mos craciun si desigur pentru ca am nevoie de atingera lui gingasa dupa atitea emotii.
pe langa cuvintele ce le primesc de la profu de regie, astea sunt nimic
) o sa las un link curand, spre ca nu trebue sa aiba, minim 4 pagini si un conflict 
)
a fost odata ca niciodata o tara mica la stat dar mare la sfat, o tara in care trecutul nu conta, prezentul era in continua schimbare si viitorul parea tot timpul imbracat in satin.
odata la 4-5 ani, ca prin magie,aceasta tara incepea sa freamate. fiecare om care dormise linistit la sfatul popular se transforma in artist. de-a fira-n par ideile fiecaruia erau pe rand desfiintate de opozanti. pentru ca da, in aceasta tara desi toate lucrurile pareau minunate existau si opozanti.design-ul strazilor (nu aveau autostrazi in evul mediu) se schimba peste noapte,ideile,ideologiile si argumentele se amestecau intocmai cum se amesteca fructele in blender si pe casele cenusii apareau tot felul de picturi cu doua personaje: unul cu par, altul chel.
prietenii omului cu par promiteau cate un cadou de 25,000 de galbeni oricarui cetatean care se va intoarce din capitalismul salbatic pe acest taram mirific. promiteau ca orice atingere pe care o vor aduce oricarui lucru, buget sau fiinta se va transforma in aur. dar timpul efervescentei a trecut, iar poporul a trebuit sa hotarasca. iar poporul a intrebat: domnule Cupar, credeti in Mos Craciun?
Textul scris de mine este mare pentru un formular de comentarii. Il puteti gasi aici:
http://ziarul.blogspot.com/2009/12/ningea-cu-fulgi-mari-de-poveste.html
Sper sa fie luat in calcul pentru concurs:)
Mai sint citeva zile pina la Craciun…M-am grabit sa ies de la servici mai repede si sa termin cu cumparaturile. De ce mi se pare asa o corvoada sa merg la cumparaturi? Poate cele citeva fire albe si obraznice de par alb pot sa raspunda…
Craciunul a fost intotdeauna sarbatoarea care m-a fascinat, si care nici in trecerea anilor nu si-a pierdut farmecul …ba mai mult, undeva inauntrul meu, un suflet de copil care nu vrea sa imbatrineasca isi asteapta cuminte cadoul in fiecare an; desi stie de jumatate de secol ca nu exista Mos Craciun….
Craciunul in California …nu prea seamana a Craciun. Ba intr-un an l-am petrecut in Hawaii si a fost chiar si mai prapadit…Cind ma gindesc la Craciun, amintirile ma poarta in Valea Jiului, la poalele Paringului, unde fumul si mizeria ne inegrea nu numai pe dinafara dar si pe dinauntru …si unii oameni aveau silicoza. Dar…in ajunul Craciunului, Dumnezeu in mila Lui, cu o mina de artist de neegalat, transforma galeata aia de fum in care traiam, intr-un peisaj de vis…O magie alba…Totul , dar totul totului tot era acoperit cu un strat proaspoat de zapada alba, pufoasa, moale si lucioasa ca rochia de satin a unei mirese… Totul era in sarbatoare…si chiar si fara cadouri, Craciunul devenea ceva special…
Noi oamenii am uitat adevaratul scop al Craciunului. Isus Christos a venit in lume ca sa mintuie omenirea. A venit intr-o iesle saraca, si s-a nascut in frig si lipsa de confort intr-o iesle. Ce departe sintem noi de sarbatoare…Si ma trezesc din visare. Trebuie sa caut un anume design pentru un blender pentru fiica mea cea mica…ca doar asa , dindu-ne cadouri unii altora, ne mai amintim de darul Lui Dumnezeu pentru omenire…si poate doar asa mai recuperam ceva din magia acestei sarbatori…
Vad ca au inceput sa apara povestiri tot mai frumoase. Si poezioare.
Bun venit noilor comentatori-povestitori-poeti. Daca sinteti la primul comentariu si nu va apare textul imediat, nu va alarmati. Inseamna ca nu am fost eu prezent dar ii dau verde indata ce vin la tastatura.
random4web, e ok si la tine. Am o rugaminte – care se aplica si spi-oanei – scrie in final ca-i pentru concursul Braun. Mersi.
Le putem posta pe blogul propriu si aici sa postam doar un link?
Se mai vorbeste politica pe aici. Tocmai am apucat sa vorbesc cu niste prieteni de prin Irlanda. Mi-au spus ca toata lumea de acolo a intrebat daca au castigat iar comunistii in Romania….Asa sunt perceputi psd-isti de lumea de afara si chiar si de presa. Suntem destul confundati cu tiganii pe afara din cauza asemanari rrom-roman, era cireasa de pe tort sa creada ca au revenit comunistii la putere.
Se spune ca exista Mos Craciun, de la o varsta am inceput sa nu mai cred, mai ales ca toata lumea sustinea acest lucru. Insa in timp, mi-am dat seama ca Mos Craciun ne aduce mereu ceea ce ne dorim, in primul rand ii tine alaturi de noi pe cei dragi prin magia lui. Ciudat este cum uneori primim chiar cadourile care ni le dorim si despre care nu spunem nimanui. Acum stiu sigur ca Mosul exista, mi-l si imaginez cu parul si barba alba, cu un costum rosu de satin placut la atingere si cu ochii blanzi si calzi. Eu cred ca Mosul este un artist, deoarece stie sa amestece cu blenderul lui magic , sanatatea, fericirea, iubirea, credinta , speranta, dorinta si le imparte oamenilor care il asteapta in fiecare an. E destul sa crezi, nu are rost sa cercetezi. Sarbatori Fericite tuturor si sa va aduca MOs Carciun tot ceea ce va doriti!!! Madalina
Bogdan 22. Concursul se tine aici. Deci as prefera sa lasi aici textul, in ciuda exceptiilor deja facute (random4web si spi-oana). Cei de la Braun vor cauta aici textele, nu pot sa fuga pe tot netul in stanga si in dreapta. Ok?
Done, Dono
Particip si eu cu poezia intitulata: “Visul lui Mos Craciun”
Mos Craciun cu paiu’n…gura
Sta-n sezlong si dormita!
Cu-o atingere suava,
Craciunita il trezea.
Cu par lung si blond ca mierea,
Camasuta de satin,
Toate ii trezeau lui Mosu’
Un instinct foarte sublim.
Un artist pusese-n blender
Frumosi ochi, gura si sani.
C-un design de nota zece,
Trezea pofte in batrani.
Mos Craciun rosteste: “Doamne,
E-o minune ce-ai facut.
Un cadou din Paradis,
In sfarsit pot si-eu sa…
Ma trezesc din vis!”
Multumiri lui Sburlea, care a trezit poetul din mine. Bafta in toate!
am vorbit cu mos craciun in noapte
nimeni nu a putut auzi un asemenea dialog
parca scos dintr-un blender
in afara ecoului
nu am visat
a fost ca o magie
produsa de un artist
prin atingere
parul meu
ca un design elegant
se ridica din adincuri de racoare
asemeni unui cant
de moody blues
nopti in satin alb…
Da…imi amintesc ca sunt beat. Am baut cam mult si nici macar nu stiu unde ma aflu… Dar ma aflu undeva. Asta-i sigur. E o camera intunecoasa sau e noapte afara. Nu stiu…
Aud pasi care vin incet tarsaind spre mine. Ma concentrez sa-mi dau seama ce se intampla. Sunt intins pe un pat mare si nu ma pot ridica. Am capul greu iar părul imi atarna si mai greu…sau e vodca? Naiba stie… Prin intunericul orb vad o silueta de femeie. Mamaaaaaaaa ce design are gagica!!! Sau asa vad eu prin ochii de artist somnambul si bahic la aceasta ora tarzie… Se indreapta spre mine si ma atinge cu buzele-i moi pe piept. Ma las prada senzatiilor magice carora nu le-as putea rezista nici treaz fiind. Sunt in lumea simturilor hiperbolizate. Vodca isi face efectul ca un drog puternic din indepartata Indie. Ma intreb ce-am facut sa merit un asemenea cadou… Ma intreb degeaba. Nu pot raspunde la intrebare. Atingerea de satin a gagicii ma infioara din ce in ce mai tare. Mai departe se taie filmul…
Dimineata. Sunt in acelasi pat iar lumina este orbitoare. Cineva sa stinga lumina asta! Ma intorc spre dreapta si imi dau seama ca nu sunt singur in pat. Imi amintesc o fiinta diafana cu o atingere de satin… Dau cearsaful la o parte sa o privesc. Ma cutremur… Langa mine se afla o dihanie mare, grasa, imbracata in rosu… Doamne, l-am futut pe Mos Craciun…
sorry am uitat de cadou.
am vorbit cu mos craciun in noapte
nimeni nu a putut auzi un asemenea dialog
parca scos dintr-un blender
in afara ecoului
nu am visat
a fost ca o magie
produsa de un artist
prin atingere
parul meu
ca un design elegant
se ridica din adincuri de racoare
asemeni unui cant
de moody blues
nopti in satin alb
cadou pe un dvd.
metale tare ma tem io ca dihania mare si grasa imbracata-n rosu era hrebenciuc!
Ala e rozaliu. Si te rog nu-mi da stomacul peste cap. Prefer dihania rosie
da, intr-adevar e rozaliu, dar e imbracat in rosu!
Metale, stiu! Tu ai dormit intr-un studio de la RTV. Cumva, cand te-ai trezit, mosu’ zambea larg??? Apoi, o dacie a fost botezata dupa el? Caci daca e asa, e grav rau
Alexman, original/ra poezia. Vad ca esti fanul rimei albe, nais
Sburlea, nu raspund la provocari!
Metale, vorbesti/scrii in somn?
Bre, da’ agitat mai dormi 
mersi sburlea sunt un fan a lui saint-john perse
Ma chinuieste gandurili, bre
Bre alexmane, da’ vaz ca ai gusturi nobeliene
Craciunul se apropie. Mai sunt doua saptamani.Lumea magica a zanelor si elfilor de sub nasul nostru freamata.
Sub nasul nostru intrebati voi? Oho, ei nu mai locuiesc de mult in scorburi si hrube din paduri si lanuri. Locuiesc si ei in crapaturi asfaltice, in adaposturi de beton, in scoarta copacilor de pe marginile bulevardelor, in poduri, beciuri, terase si canale in functie de preferinte, dorinte si noroc.
Mi-am dat seama de asta inca de azi dimineata.Cand am intrat in bucatarie, Satine, mica elfita ce locuieste in podul meu isi indrepta atenta parul oglindindu-se cu atentie in inox-ul blenderului.
-Ai noroc cu designul futurist al bucatariei mele! I-am zis si m-am indreptat spre filtru.
-Oh, dar voi nu intelegeti nimic! A replicat ea cu voiciune. Presupun ca nu ai aflat vestea!
-Nu. Stii, eu nu am urechi asa de sensibile ca sa prind RadioSant! I-am replicat in timp ce imi turnam artistic laptele in cafea.
-Oh, dar s-a auzit peste tot! Chiar el, ne va face o vizita!
-Cine?
-Cum cine, Chiar Mos-Craciun! Asa ca noi elfii,organizam primirea lui. Totul va fi perfect, fiecare atingere a fulgilor de nea, fiecare turture agatat de scocuri, fiecare panglica de satin a fiecarui cadou pe care Mosul o sa-l imparta, ca un artist al fericirii!
Apoi a zburat grabita spre treburile ei, lasandu-ma pe mine sa visez la momentul magic al Nasterii cand pe cer o sa vedem si noi oamenii de azi zborul ingerilor, si daca ciulim urechole o sa auzim cantarile iubirii, si speranta renasterii.
sburlea ,mai degraba francofone numele lui adevarat parca era alexis leger si a fost un gust din adolescenta.
Bre, raman la parerea ca esti modest. Zisei doara ca ai gusturi alese si asa ramane
Omul a luat premiul nobel pentru literatura iar opera e impresionanta. Las-o’n ma-sa de modestie 
68 Metalshrine Says:
December 8th, 2009 at 12:47 am
Ma chinuieste gandurili, bre
Pai di ce, stimabile? Ce te mai nelinisteste? Ca doar am inteles ca-l mutusi pe mosul cel rosu’
“69
sburlea Says:
December 8th, 2009 at 12:49 am
Bre alexmane, da’ vaz ca ai gusturi nobeliene”…la naiba… V-ati gustat?
Auzi bre, io as fi mai circumspect in locul matale. Sigur nu esti discromat? Sigur hainuta nu era orange?
Bre, chiar daca era oranj sau rosie, porcaria pe care am scris-o n-are treaba cu realitatea. Sau poate tre sa bag vreun disclaimer ceva?
Metale, traim vremuri cacacioase. Orice disclaimer in plus e bun la casa omului
Nu! Mai bine las loc de interpretari. Asa are loc si hazardul sa se intample.
Noapte buna va doresc!
Euforia Sarbatorilor de iarna se apropie treptat. Lumea de pe strada e mai grabita si mai zgomotoasa dar si mai tentata sa zambeasca mai des din cine stie ce motive…Asa o vad eu! O lume plina de Magie, plina de bucuria Craciunului! Isi asteapta fiecare linistit dar in acelsi timp curios Cadoul de la Mos Craciun sperand ca anul ce va sa vina va fi unul mai prosper si mai bun! Nu trebuie sa fii vreun Artist sa inventezi cadouri si sa creezi atmosfera de sarbatoare…E suficient sa fii tu insuti!
Mi-a dori sa o mai fiu copil sa pot merge cu colinda, sa am obrajii rosii de frig, Parul plin de zapada iar mama cu o Atingere fina sa ma stranga la pieptul ei, sa ii simt bluza de Satin pe care o purta la asfel de ocazii…!Era o perioada de fericire generala in familie, Craciunul aducand si o masa imbelsugata. Dulciurile erau facute de mama in casa, nu folosea Blender, saraca, si era o placere sa o ajut eu la festinul de pregatire… Ce vremuri! Designul perfect al unor Sarbatori si al unei copilarii fericite!
Cel mai dorit cadou de la Mos Craciun
“A fost odata ca niciodata ca de n-ar fi nu s-ar povesti, o fetita care credea cu ardoare in Mos Craciun si in existenta lui,in sarbatoarea plina de magie, indiferent de ce ar fi zis altii. Cu timpul fetita a crescut, a devenit femeie si s-a casatorit cu printul visurilor ei. Au facut o nunta mare si frumoasa unde toti invitatii s-au distrat de cu seara pana in zori.
De teama sa nu fie prinsa ca ii scrie lui Mos Craciun, femeia cu suflet de fetita, se ascunse intr-un coltisor al dormitorului asteptand in tacere. Ea ii ceru acestuia un singur lucru sa-i aduca in dar–o fetita frumoasa si sanatoasa care sa le lumineze casa.
Peste 3 luni afla ca este insarcinata. La auzirea acestor vesti toata lumea era fericita. Se gandi ea, hm…chiar exista Mos Craciun! Peste alte 9 luni, pe 27 noiembrie 2005, aduse pe lume o fetita cu pielea ca laptele, cu parul balai si lucios ca satinul si cu ochii ca cerul…de parca ar fi fost zugravita de un artist pe panza,pe care o numi,Andra-Analis.
La vederea ei lacrimile nu incetau sa-i curga.Emotiile erau prea mari,iar fericirea care o cuprinsese pe tanara mamica era de nedescris. Taticul ei ramasese mut de emotie la vederea printesei lui mult asteptate.
Zilele trecura si veni din nou Craciunul. Fetita crestea si pe zi ce trece se facea si mai frumoasa. Imi dorisem atat de mult o fetita incat nu concepeam ca as putea avea altceva.
Pentru prima data in acel an se umplu casa de lumina in Ajunul Craciunului. Asta pentru ca fiinta cea mai mica din punctul de vedere al dimensiunilor, cea mai plapanda este si cea mai mai importanta intr-o familie. Un copil este mai important decat Mos Craciun. Nu cumva copiii l-au creat pe mosul incarcat de daruri? Copiii spun adevarul, iar daca ei spun ca exista Mos Craciun, acesta trebuie sa existe.
Era primul Craciun petrecut cu printesa noastra dulce. De mult nu mai experimentasem acele emotii din preajma sarbatorilor de iarna. Zambetul ei sincer si ochii mari albastri, patrunzatori,atingerea firava a manutelor ei, ma faceau sa am putere sa trec peste orice problema.
Devenise centrul universului nostru, iar noi toti ne roteam in jurul ei. Vroiam sa-i daruim totul si intr-un timp cat mai scurt. Desi nu intelegea prea multe ne zambea din cand in cand in semn aprobator.
Pentru noi Craciunul a devenit, odata cu venirea fetitei noastre pe lume, timpul bucuriei, al zambetelor luminoase, al beculetelor colorate din brazii impodobiti feeric, al florilor de gheata de pe geamuri, care sclipesc in mii si mii de culori, al clipelor de veselie impartite cu cei dragi in jurul bradului. Un copil poate sa aduca fericire, si schimbare in sufletul unui om ranit.
Noi va dorim tuturor sa aveti in preajma un copil in timpul Sarbatorilor ca sa intelegeti schimbarea care se produce in momentul aparitiei in casa a unui ingeras.Sa aveti parte numai de cadouri frumoase cu design superb asa cum este acel blender Braun si nu numai…
Craciun Fericit!”
[...] Participa acum la acest concurs ! Categories: Concursuri Online Tags: aparat de ras, blender, concurs, concursuri, placa de par Comentarii (0) Trackbacks (0) Lăsați un comentariu Trackback [...]
[...] Participa acum la acest concurs ! Felicitari de Craciun trimite si tu o felicitare de Craciun Nici un comentariu | Permalink | Subscrie la Concursuri sau la Comentarii var addthis_pub="izwan00"; This entry was posted on marți, decembrie 8th, 2009 at 6:50 and is filed under Concursuri Online. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. Responses are currently closed, but you can trackback from your own site. [...]
Asa cum se intampla de obicei ,in aceasta perioada te apuca febra cumparaturilor , si mai ales a cadourilor. Zilele acestea chiar stateam si ma gandeam inspaimantata oare anul acesta ce cadouri sa mai fac , pentru ca vad ca am ramas in pana de idei, si m-am gandit asa : Mos Craciun ii va aduce mamei mele un cadou pe care si-l doreste de foarte mult timp , acesta fiind un blender Braun , care o sa ii fie foarte util si care isi face treaba ca prin magie.In plus are si un design foarte atragator.Surorii mele m-am gandit sa ii fac cadou o placa de par Braun Satin Hair Straightener with IONTEC , care ii va aranja parul ca un artist , plus ca parul ei va straluci si va fi matasos la atingere. In privinta barbatilor o sa mai ma gandesc , desi nu cred ca o sa imi ia mult timp , pentru ca ei nu sunt asa de pretentiosi ca noi ,femeile.
Buna dimineata!
Mos Cräciun cu pärul nins, cu o atingere poti transforma un Gunoier intr-un artist-premiat cu Braun. Te rog sä faci o magie. Sau pune creatiile intr-un blender si lasä norocul sä hotärascä. Ori, din sacul de satin, alege un cadou cu design-ul cel mai nou. Vei face o mare bucurie dragilor mei, indiferent de-a scris prozä sau versuri. Vom fi fericiti si recunoscätori. Serveste, rogu-te o cafea. Avem si ciocolatä fiebinte si ceaiuri. Cu NOI vei avea zile frumoase si intotdeauna vei zämbi. Multumesc mult si frumos.
Buna dimineataaaa! Intram in ziua 2 de concurs, juriu’ are deja ceva povesti de citit, o sa sterg mai tarziu comentariile off-concurs sa le fie mai usor.
Si o zi buna va doresc.
Mos Craciun exista! El este un artist desavarsit, care stie fiecare ce is doreste, dar mai ales stie ce fiecare merita! De ce spun asta? Anul trecut, pe 24 decembrie seara, am primit, prin magie, cel mai frumos cadou! Poate declarasem ca imi doresc tot felul de lucruri, de culori si design interesant, dar Mosul stia mai bine ce isi doreste sufletul meu. Asa ca, parca amestecand intr-un blender toate calitatile pe care le apreziez la un barbat, mi l-a adus pe .. viitorul meu sot! A fost magie, va spun! Dragoste la prima vedere, iubire, intelegere si .. oficializare anul viitor, pe 24 iulie! Asa ca, daca in ajun de Craciun veti simti o atingere sa satin prin par… deschideti-va sufletele si .. aveti incredere! Mos Craciun va veni la fiecare dintre voi! Iar Mosul stie mai bine ce va trebuie! Sarbatori Fericite!
Mosule cu parul alb,
Vino-n seara de magie,
Sa imi faci o bucurie,
Un cadou pentr-un artist.
Cu design de Mos Craciun,
Eu incerc sa fiu un trender
Si-am bagat acum in blender,
O… camasa de satin.
Ce atingere de vata,
Ce senzatie de vis,
Am simtit pe gatu-ntins
Cand camasa, gauri toata,
Sub cravata mi-am inchis.
Buna dimineata Dono si onorati Gunoieri!
[...] Nu uitati de concursul Braun care continua. Si nu uitati ca mai tarziu avem un alt concurs, cu premii in carti (inclusiv o [...]
Cu Braun magia lui Mos Craciun nu s-a stins. Ne bucuram si acum cand primim un cadou. Cu un blender de design modern atingerea fructelor se transforma in sucul unui artist. Iar cu o placa de la Braun ne face sa simtim magia satinului pe par in seara de Craciun. Toti asteptam un cadou…..iar eu il astept pe cel care déjà l-ati ghicit.
Craciun fericit tuturor!
Buna dimineata!Va multumesc frumos ca mi-ati publicat povestea!
Cu placere
Una din amintirile mele dragi este legata de Craciunul trecut,pe care de altfel il consider cel mai frumos Craciun de pana acum.Alex avea un an si doua luni.Pentru aceasta zi importanta din viata noastra, am inceput pregatirile cu cateva zile inainte.
Am ales sa cumparam un brad de plastic, fiind usor decat unul natural, in caz ca, dintr-un accident, s-ar fi pravalit peste baiat. Am schimbat apoi globurile elegante, din sticla, cu altele mai mici si mai colorate, din plastic sau invelite in satin, la fel de frumoase dar mult mai potrivite pentru a fi roase cu dintii lui mici, fara urmari.
Am inceput sa impodobim bradutul in noaptea de ajun, pe la ora 23,dupa ce adormise Alex.Era trecut de miezul noptii cand am terminat.Nu am rezistat tentatiei si am aprins instalatia,iar dupa vreun sfert de ora Alex s-a trezit.Cand l-a văzut pentru prima data, Alex l-a privit cu gurita pe jumatate deschisa, conturand un zambet, a intins degetelul spre luminitele colorate si a spus « iete ». Am sa-mi amintesc zambetul lui toata viata, pentru ca a fost altfel decat zambetele de toată ziua: putin mirat, putin timid, putin ingrijorat, cate putin din toate.
Au urmat zile de neuitat pentru mine.N-a daramat bradul si nici globurile nu le-a tras de pe crengi.Habar nu avea de ce se intampla cu el, dar cand venea seara era fascinat de beculetele bradului sclipind in intuneric.Statea si privea la nesfarsit globuletele care aruncau scantei la cea mai usoara atingere si la cea mai mica miscare a aerului din camera.
Bineinteles ca a venit si Mos Craciun.Am gasit cate un cadou pentru fiecare sub brad.Un blender pentru mine si un ceas cu un design modern pentru sot,un clovn cu par de matase,carti,creioane si carioci de colorat pentru Alex.Si pentru ca Alex este un mic artist, toate globuletele la care a ajuns au fost desenate cu carioci.
Am fost foarte fericiti in acele zile pe care el nu le va mai tine minte, dar care au inceput probabil de pe acum sa ii creeze in suflet o emotie profunda, si care in anii urmatori si pana va deveni si el parinte ii vor crea un dor nespus de mama, de tata, de mirosul de cozonaci, de sentimentul acela de siguranta, magie,liniste si seninatate pe care numai Craciunul stie sa il aduca in sufletul nostru.
Ce fericit a fost Craciunul trecut si ce amintire legata de fiul meu mi-a lasat in suflet.
prinsa de farmecul sarbatoriilor dee iarna,i am scris si eu lui MOS CRACIUN o scrisoare plina de magie.Aceasta e scrisoarea mea…. DRAGA MOSULE…………te as ruga sa mi aduci si mie un cadou,daca se poate un blender,din acela cu design special,cum apare in reclama de la tv,stii tu MOSULE de care,marca BRAUN,tu indeplinesti oeice dorinta esti un artist in asa ceva,implinesti vise…..si MOSULE daca nu ti dcer prea mult mai mi as dori inca ceva..o placa de intins parul…..tot BRAUN….MOSULE,sa mi faca parul placut la atingere,un par ca de satin.te pup MOSULE abia astept sa mi citesti scrisoarea
este o magie sa folosesti blender-ul Braun la prepararea prajiturelelor mai ales atunci cand simti cum se apropie Magia Craciunului si a Sarbatorilor de Iarna… dar, si mai frumos ar fi daca Mos Craciun ar putea creea ca un artist prin a sa atingere cadouri cu design-uri deosebite de la rochite de satin pe care le porti purta in noaptea de Anul Nou pentru a fi mai speciala pana la placi de intins parul care te fac sa stralucesti cu adevarat in Noul An. La Multi Ani tuturor… si multa fericire sa aveti in 2010.
Imi amintesc cu placere Craciunul din 2008, pe care l-am petrecut in Poiana Brasov, la hotel Royal. Am ajuns acolo cu familia mea si cu cativa prieteni si a fost ceva spontan, pentru ca in Braila nu era zapada, am hotarat sa mergem la munte sa ne bucuram de iarna si cand am ajuns acolo, am vazut o intindere alba de zapada, ningea atat de frumos ca o “atingere” de “satin”, un taram de “magie” alba si am inceput sa ne jucam si sa ne imbulgarim iar pe sotia mea avea zapada pe fata, haine si in “par”.Apoi am inchiriat un snowmobil sa ne plimbam iar conducatorul acestuia era un adevarat “artist” si a facut niste scheme foarte curajoase de mi-a stat inima in loc.
“Cadoul” pentru sotia mea de la “Mos Craciun” a fost un “blender” si o lenjerie intima cu un “design” deosebit, care a bucurat-o foarte mult.
Speram ca si in acest an sa reeditam excursia de anul trecut.
Sarbatori fericite!!!
Niciodata nu am crezut in magie.Auzisem de diferite lucruri sau persoane magice, dar, ca orice om , am spus ca nu cred pana nu vad.Intr-o seara, am savurat o banana cu lapte facuta in blender si apoi, pe colinda unui renumit artist , am intrat in lumea viselor, imbracata in lenjeria mea de satin roz, pe care o primisem cadou de la sotul meu, la prima aniversare a casatoriei noastre. Deodata, am tresarit speriata.Simtisem o atingere blanda pe par si parca un zgomot de pasi inca se auzeau cum se departeaza grabiti.Cu batai nebunatice in piept, am tras perdelele si am privit in noaptea instelata.Intr-o trasura cu un design de basm, trasa de sase reni, cu haturile in mana, gata de plecare,cu barba alba si mantie rosie, statea insusi Mos Craciun.Nu-mi venea sa cred.Am inceput sa-l strig, sa alerg dupa el, dar doua brate puternice m-au oprit ferm.
-Fugi dupa Mos Craciun, draga mea? rase el.Nu stii ca Mosul nu exista?Haide inapoi in pat.Ai visat.
Dezamagita, m-am intors in pat, dar cand am pus capul pe perna, am simtit ceva tare.Cu deosebita uimire, dar si bucurie, am scos de sub perna lucrul pe care mi-l dorisem ata de mult inca din vara.Si Mosul mi-l adusese.Intr-o cutie frumos impodobita, nou-nout, statea inghesuit un blender de la Braun.Eram atat de fericita! Deci Mosul exista!Deci nu fusese un vis!Oare cine nu mai crede in magie?!
Bradul a fost aranjat, globuletele sunt la locul lor, luminitele se aprind si magia Craciunului ne patrunde in casa. Ca de obicei, noi, copiii suntem in jurul bradului, incercand sa ghicim ce ascund cutiile asezate frumos la poalele sale. “Oare ce cadou mi-a adus Mos Craciun anul asta??!!!” e singura intrebare care ne bantuie. Bucuria si nerabdarea ni se citesc in ochi, asa cum i se citeste si bunicii, care sta cuminte in fotoliu ascultand colinde. E fericita, pentru ca anul asta ne are pe toti aproape. Sta linistita, purtata parca intr-o lume de basm de muzica artistului ei preferat, Stefan Hrusca. Ne strangem cu totii langa foc,ascultand povesti de altadata. Ne mangaie pe fiecare in parte pe par, iar mainile ei batrane au parca o atingere dulce de satin. E momentul sa deschidem cadourile si noi toti insistam ca bunica sa-l deschida prima. Stam toti cu ochii atintiti pe ea si pe cutia mare din bratele ei. E emotionata si asta se vede in lacrimile ce ii siroiesc pe obrajii rosii. “Hai, bunico, deschide-l!!!!”, strigam toti in cor. Intr-un final, bunica isi face mila de hartia frumos colorata si de funda mare ce impodoea cutia si cu mainile tremurande, scoate la iveala cadoul…o frumusete de blender marca Braun! E cadoul nostru pentru ea, ca sa ii usuram munca in bucatarie. Incepem toti sa-i explicam cum si in ce fel o sa o ajute masinaria asta ciudata, cat o sa-i usureze munca si cat de “cool” e. Ne asculta cuminte, dand des din cap in semn de intelegere, ca un copil in prima lui zi de scoala…era fericita!
Anul acesta vreau un Craciun de poveste.Ar fi ca o magie sa gasesc sub brad pentru mine si cei dragi exact ce ne-am dorit.Mama ar fi incantata sa primeasca un blender iar eu o placa de par care sa imi faca un par moale la atingere si stralucitor ca si satinul.:)Mama isi doreste blender.ul pentru ca e un adevarat artist in bucatarie si a vazut un astfel de aparat la un magazin…i-a placut mult design.ul si nu numnai.Asa ca, Mos Craciun, daca vezi scrisoarea asta, lasa-ne si noua aceste cadouri sub brad.Si nu uita de tata, nu stiu ce vrea el dar lasa-i si lui ceva.
Aho, ahoooo, copii si frati,
Din satin acum sculati
Si pe par va mangaiati.
Ca-i magie multa-n lume,
Mos Craciun ca un artist,
Astazi v-a adus un…pix.
E-un cadou cam inedit,
C-un design cum v-ati dorit.
Cu designul ca de blender
Si-o atingere usoara,
Ca un zbor de vrabioara.
Pustoiaca deja visa, visa cu ochii deschisi inca de cand pusese capul pe perna, de cand trasese cu urechea alaturi la parintii ei care vorbeau despre sarbatorile ce urmau sa vina… Doar le amintise trecator despre o minune de blender, despre o jucariuta mp4, despre fusta aia fermecatoare si bluza cea alba din matase pentru petrecerea de sfarsit de an. Banuia, ce zic eu banuia, stia sigur ca urma sa primeasca acele lucruri… Doar asa se intamplase ani la rand, era singurul copil al parintilor ei. Si ce daca tatal ei isi pierduse slujba, dupa ce nemernicul ala de patron nu mai putuse sa-si plateasca darile si inchisese firma?! Ce daca mama fusese acasa cateva zile fara salariu?? Ce-i pasa ei? Ea avea dorintele ei iar parintii mereu i le indeplinisera…
De data asta insa, tonul lor parca nu mai era cel de altadata. Hmmm
Si uite-asa, infiorata de un gand obraznic, in cele din urma atipi…
Si atunci, auzi un clinchet de clopotei. Cine sa sune la ora aia? Dar nu era soneria de la usa, nu era nici zumzetul strazii, parca venea din alta lume. Se ridica din pat si privi pe geam. Afara ningea linistit, cum numai in cartile de povesti mai vazuse unele ilustratii asa, cu fulgi mari si pufosi. Pe jos, mizeria orasului se acoperise de un alb imaculat, un covor gros si cald acoperea cu blande valurele toate gropile soselei ce se scurgea prin fata blocului…
Si atunci a auzit un sunet in casa. S-a rasucit surprinsa si prin perdea, a intrezarit un batranel, imbracat intr-un costum rosu captusit cu satin tot rosu, care fosnea facandu-si de lucru pe langa pomul de craciun. Batranelul avea o barbuta alba ca ninsoarea de afara si lunga, lunga, pana la brau. Si par alb in tonul barbii. Cred ca v-ati dat seama ca era Mos Craciun, care sosise cu cadourile…
Fatuca noastra nu mai stia de doarme ori de-i treaza, parca plutea. Era inlemnita de emotie si se imbujorase la fata, simtea o caldura parca nefireasca ce-o invaluia incet incet in tot corpul… Nu-i venea sa iasa de dupa perdea, atingerea fina a ei ii oferea parca protectie, dar era impinsa de curiozitate s-o faca. Sa fie vreun vecin ori vreun prieten de-al tatalui costumat? Dar parca prea era … ca-n povesti. Atat de reusit? Parea ca un artist il pictase dupa un basm de fratii Grimm. Design perfect!
Macinata de aceste ganduri si invaluita de emotie fata a facut o miscare. La sunetul miscarii perdelei, mosul a disparut ca un funigel de ceata, n-a mai ramas nimic, nici un semn. Fata s-a uitat iar pe geam, apoi a intrat in casa. Sub pomul de iarna statea cateva cutii frumos impachetate, cu funde multicolore. Afara se auzea ca printr-un perete de vata celebrul “ho-ho-hoo”. Magia incepuse… sosise Craciunul.
Şi anul acesta Crăciunul exercită aceeaşi magie asupra oamenilor, aceeaşi fascinaţie molipsitoare, indiferent de vârstă.Poate este goana după cadou, poate zăpada ca de satin care acoperă tot, poate promoroaca din părul copiilor care zburdă fericiţi,sau zgomotul unui blender care plămădeşte un tort, sau poate designul circular al sarmalelor din cuptor, sau atingerea tainică a lui Moş Crăciun care cu îndemânarea unui artist iluzionist îndeplineşte toate dorinţele.
Pentru ca vad ca risc sa nu ajunga nimeni la mine pe blog public si aici chiar daca textul este lung:
“Afara ningea cu fulgi mari de poveste. Micul oras de provincie era acoperit de o mantie stralucitoare de omat si toti oamenii simteau in ei magia sarbatorilor, ce se strecurase pe nesimtite umplandu-le sufletele de bucurie.
Numai Magie nu simtea aceeasi bucurie.
Magie era o fetita de aproape 9 ani, micuta de statura, cu un nasuc obraznic, si un par negru buclat care ii ajungea pana aproape de mijloc. Parea parca dintr-un tablou de Tiziano, nota discordanta cu tablourile artistului facand ochii ei incredibil de mari si foarte tristi.
In camaruta mica ea statea intinsa in patul pufos si privea abatuta pe geam cum fulgii de zapada se topeau usor de marginea pervazului. De afara se auzeau chiotele de bucurie ale copiilor care se jucau prin zapada afanata.
“Sa facem un om de zapada!” se auzi un glas cristalin de copil urmat apoi de strigatele celorlalti. “Daa! Haideti! Haideti!”
In coltul ochiului ii aparu o lacrima care se rostogoli incet pe obrajiori.
Mama lui Magie intra pe neasteptate in camera. ”Hai Magie e timpul sa mancam”.
O ajuta pe fetita sa se ridice in sezut apoi apuncand-o tandru de subtiori o instala in caruciorul cu rotile aflat in dreapta patului. Acesta era unul dintre putinele momente in care Magie parasea camaruta ei si dupa masa se intorcea, adesea, sa stea inapoi in patut.
Magie nu avea prea multe prilejuri de bucurie, de cele mai multe ori ii placea sa stea in patutul ei si sa viseze cu ochii deschisi. Isi crease o lume imaginara in care se retragea de fiecare data cand tristetea acestei lumi o coplesea. Uneori noaptea avea cosmaruri si mama ei venea in fuga speriata de tipetele lui Magie.
Un singur vis ii placea atat de mult, desi pretul unui astfel de moment de fericire era platit scump. Din cand in cand visa ca alearga; ii placea atunci cand aparea in vis campia verde nesfarsita cu maci rosii si ea alerga alerga, si era fericita si totul era bine. De fiecare data se trezea din vis buimacita si incerca sa miste picioarele, apoi, convinsa de realitatea crunta izbucnea de fiecare data in hohote de plans care formau siroaie de lacrimi pe obrajorii ei albi si mici. Le inabusea de fiecare data la pieptul mamei, care o mangaia dragastos pe par pana ce Magie se linistea.
Dupa accidentul petrecut in urma cu 1 an doctorii nu ii mai dadeau nici o sansa de revenire. Ea inca mai spera sa poata merge din nou, desi familia ei, care depusese eforturi serioase pentru recuperarea lui Magie, se consolase deja. Totul fusese in zadar. Recuperarea nu mai era posibila, spuneau doctorii.
Din cand in cand Magie avea acces la televizor din camera mare. Atunci cand tatal ei nu il acapara, ceeea ce se intampla de obicei, Magie avea momentul ei de liniste cand se uita cu ochii visatori pe unul si acelasi canal de televiziune, neparand deranjata dar nici atrasa prea tare de tot ce se intampla pe ecranul televizorului.
Asta pana intr-o zi cand Magie, urmarind o reclama, se trezi brusc intreband: “Mami ce e ala bender?” Mama ei se uita nedumerita la ea, apoi venind in fata televizorului exclama: ”Aa, ai vrut sa zici blender, zise ea silabisind denumirea care aparea scrisa pe ecran. Este un aparat cu care…” Mama ei statu cateva clipe sa urmareasca reclama ce se derula in momentul respectiv pe ecranul televizorului, chiar in timp ce, cel care prezenta reclama, rostea: ”[...] cu un design modern, acest blender este folosit de toti marii atleti in perioada de antrenament intens, puteti face niste sucuri foarte nutritive[...]” Urma apoi marturia unui atlet: ”Eu alerg in fiecare dimineata 6 km nu inainte de a-mi face in blender un amestec de 2 mere, 1 banana, un[...]”
Mama ei convinsa ca intelese esenta, raspunse aproape fara sa se gandeasca: ”Este un aparat cu care poti sa faci sucuri hranitoare ca sa poti sa alergi mai bine.”
In prima secunda nu a inteles ce spusese gresit dar vazand lacrimile care siroiau din ochii lui Magie isi dadu seama de greseala comisa: “O draga mea imi pare nespus de rau, imi pare foarte rau am uitat ca tu… m-a luat gura pe dinainte.” Ceva mai tarziu dupa ce Magie s-a linistit mama ei a dus-o inapoi in camera ei.
Aici Magie inca trista stea cu ochii in gol rememorand momentul de dinainte. Si dintr-o data, ca intr-o explozie de lumina, faptele de mai devreme incepura sa capete un alt inteles in mintea de copil al lui Magie iar fata ei se lumina ca o raza de soare.
Mai erau doua saptamani pana la Craciun. Ca in fiecare an, Magie trebuia sa scrie o scrisoare pentru Mos Craciun. Toata ziua a fost linistita si chiar fericita, pana si mama ei s-a bucurat pentru ea sperand intr-un semn de revenire si uitare a evenimentelor prin care a trecut. Magie i-a inmanat senina si cu ochii zambind scrisoarea catre Mos Craciun iar mama ei a plecat, urmand apoi sa o citeasca impreuna cu tatal ei. Ca in fiecare an, tatal deschidea scrisoarea si o citea cu glas tare asa incat sa auda si mama, apoi hotarau impreuna ce sa cumpere de pe lista intreaga pe care fetita o insira de fiecare data.
Tatal se intoarse tarziu de la munca, Magie era in camaruta ei deja in lumea viselor numai de ea stiute.
“Uite barbate a scris Magie scrisoarea catre Mos Craciun, este pe masa”, spuse mama in timp ce spala niste vase.
Barbatul desfacu plicul sigilat de Magie si se astepta sa vada iar cateva pagini pline de scrisul marunt si tremurat al lui Magie, deja isi face in minte socoteala pe ce criterii sa faca selectia, isi spunea sa fie mai ingaduitor anul asta, sa ii ia mult mai multe jucarii ca sa compenseze intr-un fel, desi stia ca este in zadar, pierderea suferita de ea.
Dintr-o data chiorandu-se la lumina slaba din incapare observa initial doar doua randuri mici inghesuite, facand nota contrastanta cu marimea colii de hartie.
Tatal citi o data, mai citi o data, convins ca nu intelesese prima data, si dintr-o data o paloare alba incepu sa ii cuprinda fata iar mainile incepura sa ii tremure din ce in ce mai tare.
Cu o voce sugrumata tatal zise: ”Cine i-a bagat porcaria asta in cap!? Cine!? Tu ai fost cu ideea?” O strapunse cu privirea si femeia se dadu inapoi infiorata. “Dar ce scrie barbate? Ce s-a intamplat? Linisteste-te. Zi-mi te rog ce scrie! Acum!”
Barbatul facu un efort sa se stapaneasca, tusi sa isi dreaga vocea, apoi citi cu glas stins cele scrise de Magie pe hartie :
Draga Mos Craciun,
Te rog din suflet, anul acesta am fost cuminte si vreau doar un singur cadou: un blender ca sa fac suc hranitor ca sa pot sa alerg din nou.
Cu drag Magie,
Femeia scapa o farfurie din mana care se sparse cu sunet infundat pe covor. Instantaneu isi aduse aminte de episodul petrecut cu o zi in urma in fata televizorului si de cele spuse lui Magie. Lasa capul in jos. “E vina mea barbate, eram ieri la televizor si m-a intrebat ce este un blender si cred ca a inteles gresit explicatia mea, imi pare rau…”
Barbatul reactiona aproape violent, apoi realizand asta spuse pe acelasi glas aproape sugrumat: ”Doctorii au spus ca Magie nu o sa mai mearga niciodata! Niciodata! Auzi? Nu trebuie sa ii dam sperante false, nu trebuie sa o incurajam sa creada asta, si asa este destul de greu pentru ea, cum crezi ca o sa se simta atunci cand o sa vada ca nici aparatul asta, bender cum ii zice, nu o sa o ajute sa mearga din nou, daramite sa alerge!?”
Parintii aveau de facut o alegere grea… Sa refuze sa ii ia copilului singurul cadou dorit sau sa ii provoace acesteia o noua dezamagire crunta si realizarea dureroasa a faptului ca nici un blender din lume nu o va mai ajuta sa mearga vreodata? Mama plangea cu lacrimi mici si cu capul in jos sperand intr-o rezolvare a problemei dar nu intrezarea nici o solutie. A fost o noapte alba in care cei doi au stat fiecare in coltul lui de pat, fara ca somnul sa se prinda de ei.
Dimineata dupa ce nu au scos o vorba niciunul, inainte ca tatal sa iasa pe usa, mama a intervenit: ”Barbate eu zic sa il cumparam, e un copil inteligent, o sa inteleaga ca nu exista minuni, nu putem sa refuzam unicul cadou dorit de ea. Si asa ultimele luni au fost pentru ea un cosmar. Plus ca…” Aici tacu incurcata de privirea barbatului care o fixa ca si cum ar fi vrut sa zica ceva naprasnic dar dintr-o data vazu cum trasaturile fetei lui se imblanzira. “Bine, o sa ii luam un blender, trebuie sa gasesc in oras la magazinul de electronice, o sa il cumpar chiar astazi!” A vrut sa mai zica ceva apoi, dand semne ca s-a razgandit zise in schimb: ”Vezi ca diseara intarzii, am mult de lucru”, apoi iesi pe usa afara.
In tot acest timp Magie era din ce in ce mai increzatoare in visul ei, se vedea aievea alergand din nou, si se simtea tare fericita si multumita de dorinta pe care o pusese in scrisoarea catre Mos Craciun. Intre timp, pentru ca cea mai mare a timpului si-l petrecea la ea in camera, parintii au impodobit un brad micut in coltul camerei langa fereastra, astfel incat sa fie tot timpul in campul vizual al copilei.
Mama privea cu ingrijorare entuziasmul copilului si incerca de cateva ori sa deschida discutia, dar amana de fiecare data.
Tatal a achizitionat blenderul si in acelasi timp a cumparat si fructe: banane, mere, portocale, ananas, pe care le-a depozitat intr-un dulap in bucatarie.
Cu o seara inainte Magie o intreba pe mama ei, adoptand o postura foarte serioasa: “Mama ai trimis scrisoarea lui Mos Craciun?” “Da, mama, am trimis-o ca in fiecare an”, raspunse mama punandu-se brusc in garda. Dar de ce intrebi?” “Mami eu am fost un copil cuminte anul acest, nu?” „Da mama ai fost”. „Atunci o sa imi cumpere ce i-am cerut?” „Da, mami, o sa iti cumpere, nu are nici un motiv sa nu iti cumpere, doar ai fost cuminte”. Magie, multumita de raspuns adauga: ”Vreau sa ma duci in camera acum, sa stau linistita”.
Magie petrecu restul zilei intr-o stare de reverie, asteptand cu nerabdare sa vina ziua cea mare, nu mai era decat o zi.
A doua zi Magie nu isi mai gasea linistea. „Mama, diseara vine Mos Craciun?” intreba ea mai mult retoric, dar parca asteptand o noua confirmare care sa ii intareasca ceea ce stia deja. „Da draga mea, doar stii ca diseara vine Mos Craciun, dar stii foarte bine ca Mos Craciun vine doar atunci cand copiii cuminti dorm, nu?” „Da, mami, o sa dorm ca un ingeras”, exclama Magie fericita.
Toata ziua a fost foarte activa, a stat cu mama ei in bucatarie si, cat a putut, a participat la pregatirea mesei. Mama ei, mai mult incurcata de actiunile fetitei decat ajutata, era foarte fericita sa o vada atat de vioaie si plina de voie buna.
Seara, inainte de culcare, mama i-a aranjat plapumioara pana aproape de barbie, a sarutat-o de noapte buna si a atentionat-o inca o data ca Mos Craciun nu vine decat la copiii cuminti care dorm. „Da mami, o sa dorm bine si o sa visez lucruri frumoase!” „Asa sa faci fetita mea”, a mai spus mama in timp ce stingea lumina.
Dupa cateva ore, dupa ce s-a asigurat ca doarme profund, tatal s-a strecurat in camera fetitei si a pus blenderul impachetat frumos in hartie creponata si cu fundita rosie de satin sub braduletul de Craciun de langa fereastra, apoi a incercat sa iasa tiptil din camera.
Exact in acest moment, fetita a vorbit ceva de neinteles si tatal a ramas nemiscat. Dupa ce s-a asigurat ca fetita viseaza a parasit, inchizand incet usa in urma lui.
Magie se intoarse pe o parte, iar ochii i se miscau pe sub ploapele inchise. Era cufundata in cel mai frumos vis avut vreodata. Se visa dormind in patutul ei mic si deodata o lumina stranie si neasemuit de frumoasa o trezise. Uimita, a incercat sa caute sursa luminii magice care umpluse camera si bradutul de mii de stelute stralucitoare. Privirea i s-a indreptat catre geam unde a vazut sania lui Mos Craciun trecand prin dreptul camarutei ei. Luminile s-au stins pentru moment. Apoi a auzit niste zgomote, ca si cum Mos Craciun cobora din sanie. A asteptat cu inima batand navalnic si apoi, aducandu-si aminte de cele spuse de mama ei, a tinut strans ochisorii ca sa dea impresia ca doarme.
Usa s-a deschis larg si lumina aceea calda si neasemuit de frumoasa a umplut din nou camera si a luminat bradutul cu stelute stralucitoare. Magie nu a avut curajul sa deschida ochii, dar a tras cu coada ochiului suficient cat sa vada pe cineva care se apleaca si lasa sub bradut un cadou. Apoi s-a indreptat catre patul ei si a atins-o usor si bland pe Magie: ”Stiu ca nu dormi copila, deschide ochii”. Atunci Magie a facut ochii mari pentru ca langa ea era chiar Mos Craciun. Era asa cum si-l inchipuia ea: barba alba, ochii blanzi , fata surazatoare si plina de o infinita bunatate. „Stiu ca ai fost un copil foarte cuminte anul acesta si de aceea ti-am adus anul acesta doua cadouri. „Magie facu ochii si mai mari plini de bucurie” „Poti sa gasesti cadourile sub bradulet. Acum trebuie sa plec, mai sunt si alti copii cuminti care asteapta sa isi primeasca cadourile in noaptea asta”.
Mos Craciun disparu intr-un nor de stelute de lumina stralucitoare. Magie se repezi sub bradul de Craciun si observa ca acolo nu era decat un singur cadou. „Mos Craciun, stai, ai uitat al doilea cadou, Mos Craciun! Stai! Ai spus ca ai doua cadouri pentru mine! Mos Craciuuun!” Fetita se trezi de asta data din visul-vis si privi prin camera scufundata intr-o semi-lumina. Vazu cutia asezata de tatal ei sub bradut si se dadu jos din pat la gandul ca poate in aceeasi cutie erau cele doua cadouri promise de Mos Craciun. O desfacu febril, scoase blenderul, facu cativa pasi inspre patutul ei si abia acum realiza cu adevarat care erau cadourile de la Mos Craciun.
In culmea fericirii, iesi din camera cu blenderul in brate strigand cat tinea gura: ”Mamaa, uite blenderul de la Mos Craciun, unde sunt fructele? Mamaa!”
Parintii faceau ultimele pregatiri inainte de culcare. Tatal lenevea la televizor cu un pahar de vin in mana, iar mama aranja farfuriile in dulap.
Mama a fost cat pe ce sa lesine si se tinu neputincioasa de dulap, cu fata alba ca hartia. Tatal se ineca cu paharul de vin si ii dadu drumul, iar acesta se sparse de cotul mesei.
„Mamaa, unde sunt fructele?” Mama, ca o papusa de carpa, arata cu mana, incapabila sa se miste, catre dulapul unde pusese fructele. Tatal tusea in continuare, fiind cuprins de o tuse violenta.
Copilul realiza ca totusi e foarte tarziu si ca la ora asta trebuia sa doarma, asa ca ganguri fericita: „Lasa ca facem suc maine. Mami, sa imi cauti ghetele, maine mergem in curte sa facem un om de zapada”. Pleca fericita topaind prin casa catre camaruta ei. Mos Craciun ii adusese cel mai frumos cadou primit vreodata…
Sarbatori fericite si inima sa va fie plina de bucurie tuturor celor care ati avut rabdarea sa cititi aceste randuri!”
Liniste deplina. Deja asteptam de 3 ore, de cand se lasase intunericul. Nu faceam nici un zgomot. Liniste si pace. De data asta ma hotarasem sa-l prind pe MOS CRACIUN cand imi lasa un CADOU sub brad. Stateam cuminte, pitit sub pat si supravegheam bradul de craciun. Brad impodobit ca un adevarat ARTIST de catre mine. Ma ajutase totusi tatal meu sa-i cream un DESIGN mai indraznet; ma ajutase putin mai mult. Liniste! Parca se aude totusi ceva. Dezamagire, caci nu erau decat cativa fulgi de zapada pe care o rafala de vand ii izbise de geamul incaperii. Dar parca totusi cineva a intrat in camera. Pasind incet, cu o ATINGERE fina, cineva se aproprie de brad. Sunt cuprins de emotii. Ma simt ametit, ca fiind invartit intr-un BLENDER. Sa fie chiar Mosul plin de cadouri? El este! E o adevarata MAGIE sa-l vezi la tine in casa. Sa-i vezi hainele de un SATIN din cel ca-n povesti, sa-l vezi apropiindu-se de bradul tau cu al sau PAR incaruntint. O adevarata sarbatoare.
Se lasa noaptea peste case intr-o magie tanjita de aproape un an si cu dorinte ascunse si vise ravnite Craciunul se aseaza in familii, in suflete cu bucurii.
Si cum sa nu crezi in magia Craciunului cand in aceasta zi parca toate rele ale lumii raman ferecate departe lasand sa se strecoare in jur doar liniste si caldura sufleteasca. Obraji imbujorati, imbratisari si chicoteli, parinti care-si mangaie copiii fericiti ca macar in aceasta perioada sa-i aiba aproape, pitici carora le explodeaza inima de bucurie descoperind ca Mos Craciun cel rosu de la polul indepartat le-a ascultat dorinta si le-a adus cate un cadou la fiecare. Zurgalaii care rasuna acompaniati de colinde si fulgi de nea care cad usor si se astern ca o perdea de satin, ce ne-am mai putea dori…. decat sa vina mosul si in acest an si sa ne aduca cadouri: pentru mamicuta mea un blender, pentru mine o placa de par, pentru cel mai iubit artist, adica sotul meu, un stilou cu un design deosebit si cel mai frumos si deosebit cadou ar fi ca printr-o atingere a unei baghete, toti copilasii saraci sa se bucure de aceasta sarbatoare si sa uite de necazuri si de neajunsuri.
Intr-o lume in care bani au valoare morala , sentimentala ,intelectuala dar si multe altele pe care intr-un mod cinstit nu le obtin decat cei ce muncesc mult si greu, sarbatorile de craciuni aduc cu venirea lor sentimente de dragoste, de incredere si sprijin.Inocenta copiilor ce inca mai cred in magia cadourilor lui Mos Craciun si mandria parintilor pe care o simt indiferent de cat de cuminti sau nu au fost copii lor delungul anului.E vremea reuniunilor de familie ce iti dau cadou un sentiment de implinire si incredere pe care viata de zi cu zi si greutatile ei fac ca aceasta abilitate umanista sa fie data uitari inlocuita de indoiala, ce nu face decat sa ne otraveasca mai mult perspectiva deja sumbra asupra vieti.Insa o singura privire destinata persoanei sau personelor care te-au crescut cu atata drag, te fac sa realizezi cat de mult contezi pentru cineva.Cu par alb si atingere de inger , in cazul meu a fost bunica, ce cu intelepciune , draptate si blandete m-a crescut si mi-a dat un simt al dreptati si al bun simtului.Astfel de persone sunt ingeri ce ne ghideaza inceputul vieti si influenteaza pe tot parcursul ei.Un alt factor ce determina sintimentele puternice pe care le simtim de Craciun este si peisajul rupt parca dintr-o pictura al unui artist renumit , cu imagini pe care nu poti sa nu te opresti din drum doar pentru a putea admira un design demn de mult cunoscuta Gradina a Edenului.Nu la mult timp dupa ce zapada alba si moale ce da o senzatie de satin, copii, parintii si bunicii ies afara pentru a intampina cu bratele deschise iarna si pentru a face nult cunoscutul om de zapada.Precum un blender sentimentele ,evenimentele si confuzia formeaza o puternica traire care dupa sarbatori nu face alceva decat sa te lase obosit insa in final realizezi ca oricat de obositor a fost , nu regreti nimic si perioada ce tocmai a trecut este mult asteptata pentru anul ce va urma.
E IARNA!VIN SARBATORILE SI, CU ELE DRAGUL NOSTRU, MOS CRACIUN.INCEP SA IMPODOBESC BRADUL CA UN ADEVARAT ARTIST, CARE PRIN ATINGERE ISI MODELEAZA CAT MAI FRUMOS OPERA SA.PRIN CASA SE AUDE CA PRIN MAGIE COLINDE DE CRACIUN .MA CUPRINDE VISAREA SI INCEP SA MA GANDESC CE CADOU TREBUIE SA ADUCA MOSUL FETELOR MELE.IMI ADUC AMINTE CA SOTIA MEA ISI DORESTE TARE MULT UN BLENDER PENTRU AI USURA FOARTE MULT MUNCA IN BUCATARIE , FETELE VISEAZA LA O PLACA DE PAR ,CARE SA L-E AJUTE SA-SI REALIZEZE SINGURE COAFURI CAT MAI “COOL”,IAR PENTRU MINE IMI DORESC UN TELEFON PERFORMANT CU UN DESIGN UNIC .MA TREZESC DIN VISARE ,GLASURILE COPIILOR DE AFARA, BUCUROSI, CA A INCEPUT SA CEARNA CU FULGI MARI DE ZAPADA FORMANDU-SE UN COVOR STRALUCITOR CA DE SATIN CARE SE VEDE FOARTE FRUMOS LA LUMINA CRAIESEI LUNII.STAU SI MA UIT CE FRUMOS SE VEDE DE LA GEAM CUM APROAPE IN FIECARE CASA LICURESTE INSTALATIA BRADULUI SI MA GANDESC :OARE MOSUL O SA VINA LA TOTI COPII ANUL ACESTA ? IMI DORESC SA CRED CA DA ,SI CA NICI UN COPIL DIN LUME NU E TRIST ,MACAR IN SFANTA NOAPTE DE CRACIUN .CRACIUN FERICIT TUTUROR!
Odata cu aparitia apusului ,totul incepu sa capete un sens. Era prima zi de iarna.O zi ciudata, plina de zgomote infioratoare care iti dadeau senzatia de ingrijorare si de magie. O magie care te inconjura la fiecare pas pe care il faci .
La geamul casei puteai crede ca un artist isi face un designer pentru cadourile pe care le va darui familiei.
Am incercat sa prind curaj si sa ma duc in padure . Acolo totul parea magic. Satinul imbraca Copacul copilariei mele .Dar prin fata mea trecu cineva. O fata cu parul negru si cu buzele rosii , cu fata alba si cu chipul de argint . Misterul se infalui asupra mea cu fiecare pas pe care il faceam . Mergeam dar fara sa imi dau seama ca pot sa visez si cu ochii deschisi.Visam la bunica. Bunica care imi faceam cozonacul de acum mu;ti ani . Visam si iar visam.Ma gandeam pe minut ce trecea la Mos Craicun. Cum in fiecare an il asteptam cu lapte si fursecuri,iar el imi aducea mereu caodul visat. Acele timpuri s-au risipit cu fiecare pas pe care il facem.
Inca o data regina zapezii trecu pe langa mine , dar acum avea ceva in mana ..Un blender pe care la asezat langa copacul cel mai inalt din padure.Nu intelegeam atatea mii de ganduri care zburau in mintea mea . Eram mereu speriata.Ma gandeam la familia mea.Poate ma cauta dar de unde sa stie cineva ca eu sunt in padure.
Dar deodata suna ceva.Ceasul din camera mea. Acum am inteles a fost un vis. Un vis stranniu si ciudat!
Deja suntem in luna decembrie, luna in care Mos Craciun aduce fiecaruia dintre noi un cadou plin de magie.
Am intrat deja intr-o lume de basm, plina de euforie, incat acum tot ceea ce ne mai lipseste este o atingere ca de satin a fulgilor de nea, creati parca de un artist-blender, ce le ofera un design perfect si durabil., asemeni unui stilist specializat in coafarea si redarea frumusestii unui par, prin coafare…
O poveste din amintiri…
Era cu cateva zile inaintea Craciunului si ningea foarte tare din cat imi aduc eu aminte.In fiecare an eu cu sora mea asteptam cadourile de craciun si sa simtim acea magie plina de iubire.Mami cand facea prajituri tot timpul ne lasa sa o ajutam si mie imi placea foarte mult sa ma joc cu blender-ul chiar daca mami nu ma lasa pentru ca ii era frica sa nu ma lovesc.Cand eram mici ne doreau multe cadouri si nu realizam ca nu conteaza ce primesti conteaza de la cine si cu cata iubire ti-l ofera.Chiar daca acum am crescut,imi place sa simt fulgi de nea prin par ca si o mangaiere fina de satin.Iar,cat despre sora mea vrea sa mearga la facultatea de design pentru ca intodeauna a fost si este o artista.
Pentru toata lumea exista Mos Craciun chiar daca nu toti cred in el.
O poveste din amintiri…
Era cu cateva zile inaintea Craciunului si ningea foarte tare din cat imi aduc eu aminte.In fiecare an eu cu sora mea asteptam cadourile de craciun si sa simtim acea magie plina de iubire.Mami cand facea prajituri tot timpul ne lasa sa o ajutam si mie imi placea foarte mult sa ma joc cu blender-ul chiar daca mami nu ma lasa pentru ca ii era frica sa nu ma lovesc.Cand eram mici ne doreau multe cadouri si nu realizam ca nu conteaza ce primesti conteaza de la cine si cu cata iubire ti-l ofera.Chiar daca acum am crescut,imi place sa simt fulgi de nea prin par ca si o mangaiere fina de satin.Iar,cat despre sora mea vrea sa mearga la facultatea de design pentru ca intodeauna a fost si este o artista.
Pentru toata lumea exista Mos Craciun chiar daca nu toti cred in el.
Era ziua plina de magie in care mosul urma sa vina.Eram imbacata cu o rochita de satin pe care o primisem cadou de la un artist.Mama era la bucatarie pregatea prajituri si gandea cu voce tare ca ce bine i-ar prinde un blender.Mos Craciun a venit si cu o atingere in par m-a facut sa tresar.Designul imbracamitei lui era magic.Dupa lasarea cadourilor am adormit pe loc.Cand m-am trezit mi-am dat seama ca totul a fost un vis.
Unele din cele mai incarcate de conventionalism situatii sunt cele legate de aniversari, de primitul cadourilor, de pupaturile obligatorii si buchetul de flori stas care se inmaneaza in aceste ocazii..Adauga aperitivul,vesnica salata boeuf,friptura tortul…si ai ca intr-un blender mixul complet a evenimentului…Chiar daca primesti o bazaconie sau o super vaza de 38 000, trebuie sa pupi entuziasmata oferitorul si sa te moirlai impresionata de alegerea facuta care iti vine ca o manusa. Exclud aici situatiile rare si ideale, cu acea atingere speciala, in care daruitorul, ca un urmas al mamei Omida, citeste in ganduri si ia exact acel cadou care iti trebuie, sau iti este atat de drag incat nu conteaza ce iti ofera…ca oricum ti-e drag…
Mie imi place suspect de mult cum se transforma o ocazie de a oferi un cadou ca dovada a aprecierii si afectiunii fata de o persoana, intr-un gest fortat, imbibat de obligatie…am facut colectie de cadouri nepotrivite, si hmm, cum se aropie Craciunul, sigur imi maresc panoplia…
Nu de putine dati am primit cadouri vechi, prafuite, semi-folosite, nepotrivite,prea mari, prea mici, pentru alt tip de ten, pentru alt tip de par, pentru alt tip de personalitate…si de fiecare data am reactionat..uf… politicos.
Imi aduc aminte de prietena mea care mi-a adus o conserva de caiine pentru cockerul spaniel care isi daduse cu o luna inainte obstescul sfarsit….de matusa Marieta care mi-a adus de Mos Craciun un splendid ou de ciocolata ramas in vitrina probabil de la Pastele trecut, de vara-mea care mi-a lasat delicat intr-o punguta pe care scria “Distrigaz la multi ani” un set de gel de dus si deodorant Fa men…de cumnata-mea care mi-a adus un extraordinar set de ingrijire, cu un design deosebit, pe care uitase ca i-l adusesem eu din Grecia asta-vara…Ma amuz la gandul ca mama, odata, intr-o efuziune de femeie de la tara, s-a dus la cel mai mare magazin de cosmetice din oras si i-a cerut timida vanzatoarei, pentru fata ei, un ruj bun, ca azi face 30 de ani…si a dat fix un sfert de pensie pe un ruj care-face-buze-de-satin, de culoarea vantului turbat pe care vanzatoarea, amabila, i l-a ales,din cele pe care probabil niciodata nu se vand si pe care si azi il privesc cu duiosie in dulapiorul din baie, intact…
Tata in schimb, suflet de artist, a adulmecat zeci de cucoane pe strada pana cand a simtit aroma care sa ii placa cel mai mult..si a batut cu curaj pe doamna pe umar si a intrebat daca e amabila sa ii scrie pe un biletel cum se numeste splendidul ei parfum ca are si el o fata studenta si tare i-ar placea sa miroase asa…..A doua zi, in hartia pe care doamna ii scrisese amuzata, L’air du temp de Nina Ricci, am gasit o jumatate de salariu, cu destinatia precisa de a ma face sa miros ca o cucoana.
Cu cadourile de la sotul meu…hmm…e o istorie intreaga…de la cadouri hotarate de inspiratia vanzatoarelor, la lenjerie facuta parca pentru filme porno, sau la carti pe care deja le aveam…inele care nu imi intrau pe deget..cercei, adorabili, ce e drept, dar eu nu am gauri in urechi, oho, panoplia e destul de mare, si inca mai adun in ea exemplare ciudate la fiecare aniversare.
Prefer sa nu va povestesc despre cadourile de la soacra-mea..care de fiecare data ingusteaza ochii scrutator si ma intreaba “nu iti place, nu-i asa ?!!!” Ba nu ,mama, ador oala sub presiune, imi doream una de multa veme ( pe-a mea am donat-o maica-mii de vreo 5 ani)…
Dar cand credeam ca le-am trait pe toate in materie de primit cadouri…de Craciun, acum cativa ani.. dimineata, ne adunasem langa brad sa desfacem cadourile toata familia..adica eu, sotul meu, fetita noastra de 12 ani si fiul nostru student cu prietena lui…adevarata magie…In rasete si nerabdare, apuc o cutie pe care scria mare Mama, apuc sa o desfac, si scot sub ochii nedumeriti ai fiicei noastre un obiect grena cat un stiulete de porumb, de care atarna o codita stufoasa de ponei, pe care l-am ghicit intr-un tarziu a fi un vibrator, un sutien cu sfarcurile decupate, o biciusca cu multe impletituri si bilutze, niste catuse cu pene roz, niste chiloti de lac cu o fanta obaznica ce le anula orice demers de a acoperi ceva…Toata lumea a incremenit, fiul meu si prietena lui erau visinii la fata…si intr-un tarziu, sotul meu, racnind, innecandu-se de ras…
-Bai, si eu iti luasem doar o pereche de chiloti cu motz din par, pardon, pene de strut…La care si eu, am intrat in joc si am inceput sa il cert:
- Tu nu vezi draga ca au aparut astia de lac, cu despicatura, asortati la sutienul cu vedere la sfarcuri?Uite cat de interesant e biciul, catusele, plicticosule si neimaginativule, limitatule si plafonatule!!!macar de Craciun sa fi avut si tu o idee asa speciala!
A fost una din cele mai stanjenitoare situatii din viata mea…cadoul era de fapt pentru fiul meu de la prietena lui, si nu stiu cum,se incurcasera cutiile..Mult timp m-am uitat la biata fata cu indoiala, dar acum face parte din familie de doi ani, si sunt foarte sigura ca fiul meu e fericit si hmm..cred ca are o viata sexuala foarte pigmentata…
Ps..Craciunul viitor sotul meu, ptiu drace, chiar mi-a cumparat chiloti de lac si sutien cu vedere la sfarcuri, si i-a facut gluma nora-mii, schimband cutiile intentionat de data asta, in hohote turbate, dar saracele obiecte de lenjerie de budoir inca zac ascunse adanc in fundul sifonierului de frica sa nu cumva sa dea soacra-mea de ele in vreo inspectie inopinata…
magie-blender-artist-satin-cadou-păr-atingere-Mos Craciun – design
“7:37.
Ca in orice povestire care se respecta, imi suna telefonul si ma trezeste. La asa ore, daca ma trezesti, poti sa-mi pui creierul intr-un blender, e cam acelasi lucru. O sa ma doara capul toata ziua.
In fine, era maman, amintindu-mi ca trebuie sa cumpar un cadou pentru nu-stiu-ce matusa. Vai, cred ca nici Mos Craciun nu se trezeste atat de devreme sa cumpere cadouri.
Ce sa fac, ma trezesc, ma tarasc la baie. Parul imi arata ca naiba, nu e deloc atingerea de satin ce mi-o promitea balsamul ala nou pe care mi-am dat banii. Da, cred ca am nevoie de un artist in de toate sa-mi dreaga designu’, ca totusi, vin sarbatorile si n-as vrea sa le stric magia deprimata fiind de-a mea infatisare.
Ah, sunt o superficiala!”
In fiecare an venirea lui MOS CARCIUN este o perioada plina de MAGIE si stiu sigur ca exista un CADOU si pentru mine!Ca in fiecare an abia astept aceea ATINGERE a fulgilor de nea care se topesc la mine in PAR!In bucatarie numai miresme imbatatoare e semn de sarbatoare,tata e cunoscut ca si ARTIST in bucatarie,dorind sa ma uimeasca imi face o surpriza oferindu-mi un BLENDER!Eu nu pierd vremea si ma grabesc sa imbrac rochita de SATIN ce o voi purta in seara de Craciun!!
magie-blender-artist-satin-cadou-păr-atingere-Mos Craciun – design.
A trecut inca un an… se apropie magia sarbatorilor. Desi ne confruntam cu criza economica, in magazine parca esti intr-un blender urias,nebunia din magazine atinge cote maxime in zilele premergatoare sarbatorilor. Ca un artist desavarsit iarna va picta si anul acesta toata tara in albul imaculat al zapezii…de parca ar dori sa stearga cenusiul si banalul cotidian al conditiei omului obisnuit al zilelor noastre, parca in ciuda privilegiatiilor sortii din spatele ferestrelor luminate de candelabre din cristal de Bohemia ce-si duc traiul plictisitor si boem ascunsi dupa draperii grele de satin.
Craciunul, ca speranta si sarbatoare, este cel mai mare cadou dat crestinatatii un status simbol al crestinului. Craciunul spiritual nu face diferente intre clase sociale,rase si etnii, ne cheama sa ne alaturam spiritului sau, sa fim mai buni, ne imbratiseaza lasandu-ne sa-i simtim mirosul de portocale si scortisoare din par, sa-i simtim atingerea in bucuria intalnirii cu Mos Craciun. Cu un design divin,Craciunul m-a fascinat,ma fascineaza, si ma va fascina pana in ultima clipa a vietii mele.
Sarbatori fericite !!
magie-blender-artist-satin-cadou-păr-atingere-Mos Craciun – design
A fost odata ca niciodata o fetita pe nume Anastasia cu par blond si moale la atingere precum satinul. Ea iubea foarte mult sarbatorile de iarna pentru ca il astepta pe Mos Craciun sa ii aduca un cadou. In fiecare seara de Craciun bunica ei, ca un artist magician, ii pregateste cu ajutorul unui blender Braun cu un design foarte frumos o bautura plina de magie. De fiecare data dupa ce bea bautura cu miere si lapte preparata cu ajutorul belenderului apare Mos Craciun si Anastasia este foarte fericita.
24 Decembrie…Ajunul Craciunului…Suntem cuprinsi de emotia si spiritul sarbatorilor,traim parca in MAGIE,asteptand nerabdatori pe MOS CRACIUN…Pregatiti de sarbatoare,i-am facut o mica surpriza mosului…Fratiorul meu,care este un ARTIST desavarsit a creat o felicitare cu un DESIGN deosebit,cu fundita de SATIN iar eu cu BLENDER-ul nou achizitionat o prajiturica cu frisca.Spre miezul noptii,prin vis am simtit o ATINGERE delicata pe PAR si in soapta la ureche cineva imi multumea pentru prajitura,spunandu-mi sa ma bucur sanatoasa de CADOU.Era MOS CRACIUN!!!
Povestea mea face referire la situatia prin care trece tara in zilele astea.
Nu stiu daca numai copiii ar trebui sa isi doreasca ceva dar si noi ca adulti avem ceva de cerut lui Mos Craciun.
Unui Mos Craciun care sa conduca o tara ca Romania, care sa ofere ca, cadou fiecarui cetatean din aceasta tara si celor care au plecat ca nu au unde lucra in tara, o piine mai buna.
Acel mos prin magia guvernari sa aduca mingiiere atingind parul din crestetul copiilor ramasi singuri datorita plecari parintilor in Italia si Spania, sa fie un artist desavirsit in prepararea cu ajutorul blenderului puteri a compozitiei unei vieti mai bune. Ne-am dori ca viata noastra sa capete un nou design fara violenta, droguri, prostitutie iar mingiierea satinata a sarbatorilor de iarna sa fie o placere simtita cu toata fiinta de toti, nu doar de cei care au pus mina pe resursele financiare ale acestei tari.
Se apropie sarbatorile de iarna si te invaluie in magie.Desigur, toata lumea, ca si mine de altfel il asteapta pe Mos Craciun si cadoul de la el.Sper sa fie un blender pentru ca imi doresc de mult.Cu un aer de artist, imbracat intr-un costum rosu de satin, apare Mosul, care, cu o usoara atingere de par, ma trezeste si imi arata frumosul blender cu design special de Craciun.Multumesc Mosule!
In fiecare decembrie parca D-zeu isi ia o pensula si cu gesturile unui artist creeaza un design desavarsit numai pentru noi…cu o simpla atingere
Si credem in magia unui lucru absolut fantastic…ca Mos Craciun vine la fiecare dintre noi in sania lui imbracata in satin, trasa de reni, cu parul si barba alba, plin daruri pentru fiecare dintre noi. Si asa imbatranim alaturi de nepoti facandu-le prajituri cu blender-ul ce tocmai l-am primit cadou si povestindu-le despre speranta, bucuria si increderea ca acest minunat lucru care ni se intampla la fiecare sfarsit de an este pentru ca noi credem in el indiferent de varsta si va veni de fiecare data cand il vom astepta, caci este un sentiment ce ne-a fost dat nu va putea fi luat inapoi niciodata…
Caut si eu pe “net”concursuri,acum la sfarsit de an,poate Mos Craciun imi aduce si mie ceva…si ce gasesc?Un concurs sponsorizat de Braun.Produsul Braun[oricare ar fi acela] e rafinat si profesionist,cu design modern si pretentios.Sincera sa fiu nu mi-am permis niciodata unul[ pretul m-a facut sa ma rezum doar la o simpla atingere a blenderului din magazin].Anul acesta insa,voi crede intr-o magie a Craciunului si am sa astept un cadou sub bradutul meu.Imbracata intr-o rochie clasica din satin,imi prind un boboc de trandafir in par si,emotionata,deschid usa acelui artist care mi-a furat inima si care se numeste Braun…
Am incercat sa ma gandesc ce premiu de la Braun mi-ar placea…insa nu reusesc sa ma hotarasc…Pe de o parte, placa de par mi-ar fi folositoare, mai ales ca sunt de meserie artist instrumentist (violonista, mai exact) si un par cu straluciri de satin ar fi un atu in fata publicului..Pe de alta parte, bodycruzer-ul ar fi un cadou perfect pentru sotul meu, pentru ca l-ar incanta cu siguranta ideea de a fi placut la atingere…Iar ultimul, dar nu cel din urma, blenderul, foarte atragator prin functii si design, m-ar ajuta sa ma apuc de gatit cu drag…In speranta ca v-a placut compunerea mea originala (imi place sa cred), ma voi lasa invaluita in magia acestei perioade minunate, si-i voi incredinta lui Mos Craciun sarcina de a alege produsul care mi s-ar potrivi cel mai bine
Gata, m-am hotarat! Pana la urma tot trebuie sa-l vad, nu? Decat sa tot stau cu aceasta incertitudine in gand mai bine risc, fie ce-o fi.
I-am spus si varului meu,Gheo, de faptul ca m-am decis. El incearca sa ma faca sa ma razgandesc, zice ca e prea periculos. Dar nu vad de ce pentru mine ar fi primejdios si pentru el nu. Doar el l-a vazut de mai multe ori in timp ce eu nu am avut ocazia.
E vorba de monstrul ce traieste in sopronul cu vechituri din spatele curtii bunicilor mei, la tara. Potcopelnic, asa se cheama. Are trei picioare, deci un mers caraghios. Seamana putin cu o motocicleta cu atas cum are unchiul Mircea. Spre deosebire de motocicleta unchiului, la trecerea careia toate gainile se ascund sub sura, potcopelnicul umbla in mare liniste. Iese doar cand ii este foame si mananca gaini, purcei, rate, caini dar si cate un copilas neatent, dupa spusele lui Gheo.
Astazi este ziua cea mare. Bunica are de lucru in casa, face placinte cu branza. Am indesat vreo doua in buzunar, poate il voi momi.
Usa sopronului scartaie facand o multime de fiori sa se fugareasca pe sub pielea de pe spatele meu. Trag aer in piept si rezist tentatiei de a o lua la fuga. Incet, ochii mi se obisnuiesc cu intunericul si incep sa disting lucrurile ingramadite in incapere. Vechi rame de fotografii cu vopseaua scorojita, o valiza de lemn vopsita in culoarea kaki cu care bunicul a fost in armata. Iata si vechiul BLENDER al bunicii, adus de tata din Germania prin 1990. Are un DESIGN arhaic, de obiect scos din uz, pensionat. Pe pereti, agatate in cuie, atarna tot felul de vechituri. O pelerina de SATIN, rosie la culoare pare a fi apartinut unui ARTIST de balci. Parca il si vad in mijlocul satului, suit pe platforma carutei si uimind taranii cu un numar de MAGIE. Intr-un colt se afla un urias cufar de zestre a carui poveste o stiu. A fost primit CADOU de bunica la casatorie din partea parintilor sai. Trec mana peste el intr-o ATINGERE usoara si parca simt vechimea sa, timpul trecut imprimat in fibra lemnului. Ridic cu teama dar si speranta capacul cufarului crezand ca am gasit culcusul potcopelnicului. Dezamagire si usurare. Nu sunt decat haine vechi, demodate. Totusi, mi se limpezeste un mister. Acum inteleg unde pitea tatal meu, pe care il banuiam, costumul de MOS CRACIUN. Da, se afla acolo, frumos impaturit si varat intr-o punga de plastic impreuna cu uriasa barba ce ma impresiona in primii ani de viata.
Nu stiu de cat timp exploram sopronul cand vocea bunicii m-a chemat. Deci nici acum nu l-am vazut. Astept cu nerabdare dupa amiaza sa vina Gheo care e plecat cu parintii sai la camp. Trebuie sa-i spun despre aventura mea. Intre timp nu prea am curaj sa ma dau cu bicicleta. A, da, am uitat sa va spun ca potcopelnicul se poate transforma in orice obiect sau fiinta doreste. Se pare ca-i cam place sa se transforme in bicicleta mea. Eu nu o mai folosesc din cauza asta dar lui Gheo nu-i pasa, e un baiat curajos. Toata ziua imi calareste bicicleta sau potcopelnicul, ca nu poti sa sti cand e transformat. Gheo e mai mare ca mine cu trei ani deci intelegeti de ce e mai curajos.
Vai de mine! Abia acum imi dau seama ca potcopelnicul putea sa fie oricare dintre obiectele din sopron pe care le-am atins. Putea oricand sa ma insface. Bine ca am scapat.
Nu, e prea mare acest suspans, trebuie sa gasesc o cale de a-l vedea. Cand mai vin la bunici o sa-mi sparg pusculita si voi cumpara de toti banii ciocolata. Gheo zice ca monstrul se da in vant dupa aceasta si garanteaza ca daca voi aduce foarte multa, sa-i punem momeala, il voi vedea. Cine stie, poate voi reusi sa-i fac si o poza ca sa-mi uimesc toti prietenii din oras.
Va tin la curent. Salut!
Anul acesta de sarbatori am nevoie de o magie…In scrisoarea mea pentru mosul aveam trecute la liniuta unele lucruri ca: un blender,o placa de par, un catalog de design interior,un album cu fotografii realizate de un artist,..lucruri materiale..Dar,as renunta la aceste lucruri pentru un cadou pe care mi-l doresc de mult….vreau o atingere fina ca de satin..si o vreau de la un mic omulet..de la un bebe mic!!
Mos Craciun,te rog daca se poate fa-mi acest dar!!!
Era seara de Ajun. Singur, trist, doar cu o floare de plastic in mana, statea el, clovnul artist, cel ce facea pe toata lumea sa rada. Intr-un colt al camerei ponosite si saracacioase zacea un blender vechi, uitat de vreme. Nimeni nu se gandise si la el; niciun cadou nu se ivise din partea nimanui! Pe fata-i de satin (pentru ca asa trebuia sa fie design-ul), ce jumatate plange si jumatate rade, pe partea pictata vesel se prelingea acum o lacrima. Vroia doar un semn ce-ar fi insemnat magie in noaptea aceea umeda si trista. Fara sa stie cum, din senin, simti o atingere pe par. Langa el, un baietel cu o jucarie in mana. Era atat de vesel! Fusese cuminte si Mos Craciun il rasplatise. Intr-o secunda a stiut ca magia se implinise si ca Mos Craciun exista. Era el, barbatul de azi, baietelul vesel din urma cu 30 de ani. A fost cel mai frumos cadou pe care putea sa-l primeasca!
Reteta de Craciun
Pentru ca stelele sa sopteasca un pic din magia lor in seara de Craciun se iau urmatoarele ingrediente:
una bucata cadou surpriza
doua bucati atingeri delicate
trei pensule de artist si trei culori de acuarele satinate
o bucata costum de Mos Craciun
Se amesteca toate in blenderul iubirii la o viteza medie ca sa nu ametim. Se scutura cele sapte stele ale Pleiadelor si se anina in par.
Se asezoneaza designul cu un zambet voios, o privire de satin, o lingura de fulgi de nea.
Se serveste calda la gura sobei, langa un brad, asteptandu-l pe Mos, intr-o mana cu o cana de vin fiert si in alta cu atingerea delicata a persoanei iubite.
Pofta buna si un Craciun de basm!
Era iarna…Fulgii mari de nea dansau intr-o veselie la fereastra mea…Un turture de gheata imi lumina fereastra si ma ducea cu gandul la Polul Nord…acolo unde intr-o lume plina de magie locuieste Mos Craciun. Ii astept pe cei dragi cu cozonac cald si ma tot gandesc la un cadou pentru ei. Lui Marcel i-am cumparat o bluza noua. Este groasa si pufoasa asa cum ii place lui. Mamei i-am pregatit un fular…este facut de mainile mele…ce se va mai bucura! Tatei un vin bun si vechi, care ii inveseleste sarbatorile de fiecare data. Soacrei o esarfa fina…este mai cocheta si ii place sa arate bine in orice anotimp. Sorei mele o trusa de machiaj…este frumoasa si astfel isi pune in evidenta frumusetea naturala. Ii iubesc…Si eu il astept pe Mos Craciun cu suspans…Oare ce imi va aduce? Mi-as dori un blender…pentru bucataria mea si nu numai…Simt pe par o atingere de satin fulgeratoare…ma intorc…Oare e Mosul mult-asteptat? Mi-a adus un cadou cu un design special? Nu este nimeni…apar cei dragi…impartim cadourile…Toti sunt fericiti…Eu? Nu trebuie sa fiu Mos Craciun sau vreun artist ca stiu ca am primit cel mai frumos cadou din viata mea de Craciun…Am primit o lumina, un soare, un cantec, o magie…Suntem toti la masa, in familie…mai lipseste doar EL…ingerasul meu care este pe drum…Mosule la anul care vine esti obligat sa vii la copilul meu cuminte!
Draga Mos Craciun,
Numele meu este Roxana si am fost un copil cuminte tot anul. Mami iti poate confirma. Pentru mine este primul meu Craciun, dar mami mi-a povestit ca este o sarbatore minunata, plina de magie, cu brad si globuri si stelute minunate.
Eu imi doresc mult un Craciun cu zapada, nu am vazut zapada pana acum, dar mami spune ca e minunat sa simti atingerea fulgilor. Si poti sa imi faci cadou orice jucarie vrei tu,eu nu sunt mofturoasa. Si poate o lenjerie de patut cu flori si fluturi din satin, imi place ca este tare fin cand pun eu manuta.
Pentru mami te-as ruga sa aduci un blender, dar te rog Mosule sa fie unul cu un design simplu pentru ca mami nu este o maestra a butoanelor. Va avea nevoie de el sa imi pregateasca mancarea pentru ca eu nu am inca dinti, nu stiu daca stiai asta draga Mosule. Si poate ceva care sa o ajute sa ii stea parul mai bine, pentru ca mereu se vaita.
Iar pentru tati, care este un artist fotograf, te rog sa aduci o lentila cu care sa pozeze flori si insecte, l-ai face tare fericit.
Multumesc din suflet draga Mosule.
Cu drag,
roxana
A fost odata ca niciodata un artist in magie, care se numea Merlin, se imbraca in haine de satin si cu bagheta sa din lemn de par, primita cadou de la Mos Craciun, ce transforma cu o simpla atingere un facalet intr-un blender de ultim desing.
Si-am incalecat pe-o sa si v-am spus minciuna mea.
Aho,aho,internauti fartati,
Stati putin si nu manati,
Mai ales,nu scroluiti,
Ci cuvantu-miauziti:
Braun pe Mos Craciun
Anul asta si mai bun
Mai bogat si mai pe faza
Il aduce cu emfaza
Caci cadouri pentru par
De satin si alt cadou
Blender ce-n bucatarie adie
Atingere de magie
C-un design inovativ
Ceea ce ne da motiv
Nota 10 sa o dam
Artistilor de la Braun
Ce asa minuni creara
De cu zori si pana-n seara
Manati mai,
Hai, hai!
Magia sarbatorilor de iarna a disparut. Unde sunt fulgii pufosi de zapada? Unde sunt strazile pline de oameni cu zambetele intiparite pe chipurile lor? Unde au disparut cadourile frumoase, mari, impachetate in hartie colorata ( si o fonta in varf, bineinteles)? Nu stim! Am putea sa cautam toate aceste lucruri, fara sa le gasim prea repede.
Noroc cu Mos Craciun! El, saracul, e cam singurul care a ramas aproape la fel. Nici macar n-a imbatranit; barba ii este la fel de lunga si la fel de alba. Dar s-a modernizat el, smecherul! In anul 2009, nu poti veni cu aceleasi papusi imbracate in rochite roz sau masini cu telecomanda. Sau, in cel mai rau caz, cu o pereche de sosete. In fine, sa revenim. Mosul nostru stie despre ce e vorba in mileniul in care traim, asa ca a venit cu un cadou tare ingenios. Nu multa lume stie ca sotia lui Mos Craciun este un artist desavarsit si are un talent nemaintalnit (spiridusii doar elaboreaza comanda). Asadar, Mos Craciun va aduce fiecarui copil (sau om “mare”, caci si el merita) un blender magic. Cu un design diferit de blenderele obisnuite, acest “instrument” va putea face ca toata magia Craciunului sa reapara. Printr-o singura atingere, din blender vor iesi mii de fulgi de zapada si vor sari zeci de cutii colorate, pline cu jucarii. Iar in seara de Ajun vom fi mult mai veseli, mai incantati de atmosfera de sarbatoare, in timp ce noi, fetele, imbracate in rochii de satin, iar baietii, cu prea mult gel in par, ne vom uita pe fereastra unde surpriza! Mos Craciun ne face cu mana.
Asadar, magia poate exista si astazi!
Buna seara!
Mai inscriu o mica poezioara in concurs :
“Vine, vine Ajunul,
Aduce cu el Craciunul !
Aduce magie-n ograda ,
Si-atingere de zapada !
Mos Craciun cu sacul plin,
Cu vestmantul de satin,
Si-al sau par alb si pufos,
Ne las-un cadou frumos !
Poate-un blender nou sa fie,
Sa-l primim cu bucurie,
Fiindca mosul e artist,
Ghiceste dorinte in vis!
Din omat, el greu apare
Cu design de sarbatoare,
Ne-aduce-impreuna acasa,
Sa ne bucuram la masa !”
Pentru ca se apropie sarbatorile , si trebuie sa vina Mos Craciun, o sa scriu ce imi doresc sa primesc drept cadou.Nu imi doresc culori sau seturi de pensule (desi asta ar trebui probabil sa isi doreasca un viitor artist)sau vre-o carte despre design.Nu vreau nici articole de magie pentu fete(din alea cu care se vrajesc barbatii) ca de exemplu farduri sau hainute sexy din satin.Nu vreau nici vre-un blender sofisticat sau alt articol folositor prin gospodarie desi uneori imi place sa ma joc de-a “bubulina gospodina”(adica sa gatesc people).Ce vreau eu pana la urma de la Mosu’?Vreau o placa pentru intins parul pt ca, precum orice alta fata, si eu am probleme cu parul. Am un par foarte matasos la atingere si foarte sanatos, dar mai am ceva:par cu vointa proprie.Cred ca este una din problemele cu care multe fete se confrunta: orice i-ai face, cu orice i-ai da, tot cum vrea el sta(desi teoretic e drept,nu ondulat sau cret).Am mai incercat sa il indrept cu placa unor prietene si sta ok, se aseaza cum vreau eu nu cum vrea el.Deci primul lucru pe lista pentru Mos: o placa de par.In rest imi doresc sanatate pt mine si pt cei dragi si multa,multa zapada.
Nimic nu se compara cu noaptea plina de MAGIE a Craciunului!Am foarte multe amintiri despre aceasta sfanta sarbatoare amestecate ca de un BLENDER in capul meu!Anul acesta,dupa ce o sa decorez casa ca un ARTIST profesionist in DESIGN si voi impodobi bradul,ma voi ocupa de mine.In primul rand de PAR,care este lung si dupa ce o sa-l indrept va fi la ATINGERE matasos si stralucitor ca o bucata de SATIN negru ce va fi ca o continuare a rochitei mele primite CADOU cu cateva zile inainte,special pentru noaptea minunata cand MOS CRACIUN cel mult asteptat va veni din nou sa ne lumineze sufletul si sa ne faca mai fericiti si mai buni!Craciun fericit!!
[...] Nu uitati de concursul Braun si nici de cel despre Fetele “batrane” (azi e ultima zi in care mai puteti lasa [...]
Mos Craciun se pregatea sa plece cu renii sai inconjurul lunii pentru a oferi cadouri tuturor copiilor. Dar avea a bad hair day (adica o zi in care nu ii statea in nici un fel parul). Doamna Mos vine repede cu placa de la Braun si cu o simpla atingere ca prin magie parul mosului statea perfect. Acum tot ce ii mai trebuia mosului sunt boxerii lui norocosi din satin si un suc la blender si e gata de plecare. Cand era tanar Mosul dorea sa devina un artist care sa creeze forme cu design futuristic dar nu a fost sa fie asa ca in fiecare an are cea mai placuta meserie: sa faca toti oamenii fericiti. Hohohoho! Sarbatori fericite!
Se apropie MAGIA Craciunului, iar toate obiceiurile si gandurile bune amestecate ca intr-un BLENDER sunt distribuite catre cei dragi.Bradul de Craciun il impodobesc ca un ARTIST , cu beteala SATINATA , iar CADOURILE le asez ca o ATINGERE de casmir sub brad. Imi aranjez PARUL si il astept linistita pe MOS CRACIUN.DESINGUL casei impodobite de sarbatoare asteapta sa-i fie calcat pragul ………. ASA MAI TRECE INCA UN CRACIUN !!!!!!!!!!!
OFF-CONCURS:
Blenderul e o masinarie mai mare si mai complexa decat va imaginati. Am tinut unul in brate, are greutatea unui televizor mic.
-Alex, hai micule la somn, ii spuse mama, trecandu-i usor mana prin par.
-Mami, mai spune-mi despre mos Craciun, te rog…
-Maine seara, pui, acum e deja tarziu, hai
sa inchidem amandoi ochii si sa vedem care
adoarme primul!
of, cum sa adormi asa dintr-o data, gandi
micutul strangand tare pleoapele, chiar in
ajunul Craciunului! O sa stau treaz, o sa
stau treaz, trebuie sa il vad pe Mos Craciun!
Un fosnet vesti ca mama pleca din camera, un
scart mic insoti usa pe cand se inchidea.
“Am pacalit-o, zambi Alex in sinea lui. La
panda, deci, vajnici luptatori!”
Aluneca jos din patut, se apropie de usa si
o deschise, muscandu-si buza de jos de
ingrijorare in asteptarea scartaitului
cunoscut.
- Bafta, rosti usa prietenoasa,
deschizandu-se larg.
Copilul o privi banuitor: “Hm, deci vorbesti…” Pentru ca nu avea timp sa o descoasa cand anume capatase darul vorbirii si cum de tocmai in seara acesta se dadea de gol, Alex ii facu un semn cu degetul pe buze:
-Ssst! si inainta cativa pasi pe hol.
Trase cu ochiul spre camera parintilor. Un triunghi albastru strica designul auster al podelei din hol, acolo unde lumina televizorului cadea prin usa intredeschisa.
“Ce ciudati sunt parintii, gandi copilul, nu pot adormi pana nu le spune televizorul o poveste.”
Mai facu vreo cativa pasi, pana in pragul bucatariei.
“Eu sunt un artist”, se auzea o voce. “Amestec cele mai plictisitoare ingrediente pentru a crea capodopere ale gustului, minuni ale artei gastronomice. Ganditi-va doar ca fara maine, domnul Alex nu s-ar fi facut asa de mare, eu i-am facut piureuri de fructe si supica buna”.
Curios, copilul se strecura in bucatarie, sa vada cine vorbeste. Pe etajera din in colt, blenderul discuta cu servetelele rosii de satin. Acestea, ca un stol de domnisoare cuminti, isi infoiau rochitele si se inroseau mai tare de fiecare data cand blenderul isi arunca privirea spre ele.
“Ce crai” gandi Alex, si iesi zambind din bucatarie, indreptadu-se spre camera de zi, unde era bradul impodobit, si cu siguranta si mos Craciun.
Lumina alburie a lunii ce patrundea prin ferestre, beculetele colorate din brad, beteala stralucitoare transformasera casa intr-un taram plin de magie.
“Anul acesta o sa il vad pe mosul” isi spuse Alex, si se cocota in varful unui fotoliu, pus pe asteptare. “O sa il vad, nu ma mai pacaleste el pe mine. Of, de nu mi-ar fi asa de somn” isi zise el cascand. “Inchid putin ochii, sa nu ma mai usture asa, iar cand aud vreun zgomot, ii deschid brusc. Sigur o sa intre pe fereastra, o sa treaca exact prin fata mea si o sa il prind”.
O atingere pe umar il facu sa deschida ochii brusc:
- Ce faci voinicule? Pai bine ti-a fost sa dormi pe fotoliu?
Micutul facu ochii mari. Era deja dimineata, iar tata, langa fotoliu, ii zambea vesel.
-Tata, dar mosul, mosul a venit? L-am asteptat aseara, l-am asteptat dar mi s-a facut asa de somn… Spune-mi, tu l-ai vazut?
-L-am vazut, sa stii, si mi-a spus ca anul acesta se grabea mult, dar o sa vina sa stea de vorba cu tine cand o sa cresti mai mare, si o sa ai si tu copii tai. Hai, vino sa o trezim pe mama si apoi desfacem cadourile de la mos.
Alex ii intinse tatalui manuta, se dadu alene jos de pe fotoliu, iar in drum spre camera parintilor, isi arunca privirea spre bucatarie si tresari uimit.
Blenderul, amestecand cu un bazait vesel un suc de mere, ii facuse cu ochiul!
Mai sint citeva zile pina la Craciun. M-am grabit sa ies de la servici mai repede si sa termin cu cumparaturile. De ce mi se pare asa o corvoada sa merg la cumparaturi? Poate cele citeva fire albe si obraznice de par alb pot sa raspunda…
Craciunul a fost intotdeauna sarbatoarea care m-a fascinat, si care nici in trecerea anilor nu si-a pierdut farmecul …ba mai mult, undeva inauntrul meu, un suflet de copil care nu vrea sa imbatrineasca isi asteapta cuminte cadoul in fiecare an; desi stie de jumatate de secol ca nu exista Mos Craciun….
Craciunul in California …nu prea seamana a Craciun. Ba intr-un an l-am petrecut in Hawaii si a fost chiar si mai prapadit…Cind ma gindesc la Craciun, amintirile ma poarta in Valea Jiului, la poalele Paringului, unde fumul si mizeria ne inegrea nu numai pe dinafara dar si pe dinauntru …si unii oameni aveau silicoza. Dar…in ajunul Craciunului, Dumnezeu in mila Lui, cu o mina de artist de neegalat, transforma galeata aia de fum in care traiam, intr-un peisaj de vis…O magie alba…Totul , dar totul totului tot era acoperit cu un strat proaspoat de zapada alba, pufoasa, moale si lucioasa ca rochia de satin a unei mirese… Totul era in sarbatoare…si chiar si fara cadouri, Craciunul devenea ceva special…
Noi oamenii am uitat adevaratul scop al Craciunului. Isus Christos a venit in lume ca sa mintuie omenirea. A venit intr-o iesle saraca, si s-a nascut in frig si lipsa de confort intr-o iesle. Ce departe sintem noi de sarbatoare…Si ma trezesc din visare. Trebuie sa caut un anume design pentru un blender pentru fiica mea cea mica…ca doar asa , dindu-ne cadouri unii altora, ne mai amintim de darul Lui Dumnezeu pentru omenire…si poate doar asa mai recuperam ceva din magia acestei sarbatori…
Cand am aflat ca sunt de vita nobila n-am stiut ce sa cred. Crescusem pana atunci cu mintea in nori, cu parul legat in codite mereu, cu gandurile insirate ca baloanele de sapun spre cer. Nu tu papuci grei care sa ma tina cu picioarele pe pamant, nu tu fuste lungi care sa-mi acopere genunchii.
Apoi, intr-o seara, pe cand impachetam un cadou fara prea mare chef, trebuie sa recunosc, am aflat cine sunt. Cuvintele mamei s-au spart ca un cristal. “Bunicul tau, mi-a zis uitandu-se cu ingrijorare vizibila in toate cutele fetei ei, la posterul de deasupra patului meu cu Marilin Manson, bunicul tau e Mos Craciun”. Nu stiu daca la asta se astepta, dar am ras tat de tare incat probil i-am smuls pana si ei un zambet fortat.
M-am luptat din secunda unu cu acest gand, dar cand peste hohote s-a asternut indoiala, am privit-o in ochi si am stiut ca nu ma minte.
Aveam 17 ani atunci si nu mai credeam in Mos cam de la 5. Stiam exact ce vreau si abia asteptam sa plec din casa aia si sa urmez scoala de desing pe care a facut-o vecina mea Ami. Simteam ca am pe dinauntru un artist. Voiam sa ma fac designer, voiam sa ma fac mare. Repede.
Am crescut intr-un cartier bogat in care copiii se credeau mai destepti si de aceea se grabeau sa creasca si sa uite cum arata un spiridus. Eu am tinut unul in lada cu papusi pana cand vestuta lui din saten verde s-a tocit atat de tare incat parea din catifea. Dar pana si asta mi se parea acum o amintire stupida.
Cand m-am intors spre mama, spiridusul statea langa ea. I-am simtit atingerea cand s-a apropiat de mine o secunda mai tarziu. Da, era clar de saten. Mi-a soptit la ureche doar atat: “simte magia”. Si mi-a intins un clopotel sticat. L-am scuturat doar din miscarea de a-l ridica in dreptul ochilor si a inceput sa cante ceva ce nu am mai auzit pana atunci. E drept ca in prima secunda suna ca un blender stricat, dar cand am ajuns cu el in dreptul urechii, ochii mi s-au inchis automat si am vazut intr-o clipa toata viata care mi se asternea inainte. Departe de cartierul snobilor, departe de scoala de creatie, de muzica mea care urma sa fie inlocuita cu clinchete innebunitoare, de nici un prieten de fapt, de mine asa cum ma cunoscusem pana atuci. Si mi-am dat seama pe loc de partea buna a lucurilor. Sunt gata sa fiu altcineva.
(Pentru concursul Braun)
Nu sunt eu prea desteapta, dar din cateva telenovele care m-au cam ametit de nu mai aveam chef decat de romantisme cu magie, Mos Craciun si umblat in chiloti prin casa, am dedus ca trebuie sa imi doresc un singur lucru: sa fiu fericita. Cum v-am zis, nu sunt prea desteapta, dar sunt atenta la ce vad pe la tv, ce zic altii ca citesc sau alte chestii cu care isi mai pierd unii timpul …Acum vreo cateva luni, am vazut o reclama la windows 7 care promitea ca te face fericit!!!! Pai asta era solutia, nu iti bati capul cu dileme metafizice, ar trebui sa iti iei windows 7 si astepti sa fii fericit.
azi l-am instalat si …acum astept. Sa nu imi ziceti ca nu stiti: reclama arata clar, odata instalat, iti schimbi karma si devii fericit…
Nu ca as fi nefericita, sa nu credeti ca viata mea e plina de tristete, insa am o groaza de incurcaturi. Adica nu mai am o groaza, am doar 3 acum, un arab focos foc, dar gelos al dracu si cam kinky la pat, un calculatorist care viseaza softuri si cand ii arat cele mai mari sofisticarii artistice din dormitor, si un boxer cu nasu stramb, dar cel mai bun cunilinger pe care l-am avut vreodata, mare artist…
Trebuie sa imi simplific intr-un fel viata, si cand l-am cunoscut pe boxer, am zis ca daca sunt nehotarata intre doi, poate al treilea e ce-mi trebuie…N-a fost asa, acum in loc de 2 am 3 pe cap.Nu ca nu le-as face fatza,ca au fost perioade in care aveam 7-8, nu mai dormeam noptile deloc, dar nu eram asa stresata ca acum. Deh, gargaunii cu fericirea…
Stiti de unde vine atata stres? Ca toti trei m-au cerut de nevasta.
Toti trei au super masini,super case, toti sunt super bogati,ma rasfata, ma iubesc, toti sunt prosti facuti gramada, deci ce mai, sunt perfecti.
Cum sa aleg dintre ei?
De unde sa stiu cu care o sa fiu fericita? Ce conteaza care ma iubeste mai tare, pe care il iubesc eu mai tare? Eu vreau doar fericirea aia de telenovela, cu satin si stralucire..
Am vazut reclama asta la Windows 7, l-am instalat si acum astept sa vad cu care sunt fericita. Vorba vine ca l-am instalat, ca eu nu stiu sa pornesc laptopul, dar am pus pe unu cu care am fost acu o juma de an sa imi ia cadou surpriza un Vaio cu cristale Swarowsky, ca da bine la design cand ma duc la agatat prin Intercontinental…Acu l-am pus pe calculatorist sa imi instaleze trialu’ de la windows asta 7, de-a murit asta si a inviat.Cum de ce? Pai asta moare cu Linuxu in brate, vomita de nervi cand aude de Windows, da’ pentru mine face orice, mi l-a instala si asteapta si el sa fiu fericita…cu el.
A incercat ceva scheme de 69 in seara aia, dar era prea stresat de softurile educationale pe care le facea, sau ma rog de pornosagurile noastre care nu prea se pupau cu softurile lui si cu ce nevasta voia maica-sa pentru el…
N-a mers, am asteptat degeaba cu el, si …am trecut la urmatorul. Arabul de care v-am zis, cel mai spurcat din cati am vazut, are si el sanse sa imi aduca fericirea…Am o singura obiectie, pot trece la mahomedani, dar eu daca nu am sanii pe-afara ma sufoc, asa e claustrofobia la mine… Mai am foste colege de breasla care merg infofolite pana in dinti acum ca au devenit musulmane, neveste de arabi, dar doar eu stiu cate numere puteau face …
EU nu stiu ce vreau. Astept ca prietenul meu windows 7 sa ma faca fericita, si sa mor io daca nu-l cumpar. Sunt prima femeie care isi va baga toti banii in windows7, daca se tine Microsoft de promisiune, si zau daca nu il recomand la toate colegele mele, si alea de la periferie si alea de la centru, numai de la noi si strange Juma de bani…
De al treilea, de boxer, ce sa va zic… e cam nebun, de cand a stat paispe minute fara aer cu limba pe gat de la pumnul portoricanului…Dar cand are accesele de epilepsie, ii tremura capul si da ochii peste cap , atunc e bine sa nu fii cu organe sensibile langa dintii lui..toaca o claie de par dintr-o atingere si trei clantanituri de molari, de zici ca are-n gura cutit de blender!
Va previn, ca una din colege a ramas mutilata pe vecie, de la un incident de-asta cu el, dar asa l-a cunoscut pe chirurgu cu care se da in barci acu..
Fiecare cu norocu si fericirea lui, deh…
Inca astept sa vad ce iese, oricum dupa cum vedeti, imi merge destul de bine si cred cu tarie ca fericirea vine cand oi cumpara varianta finala 7..
pana acum 64 de colege de breasla au facut acelasi lucru, si au incasari de zici ca nu e criza economica! Si zau ca alea jura cu mana pe inima ca sunt fericite..
Asa ca de ce sa ma chinui eu cu nelinisti metafizice…astept windowsu’ asta nou, si daca nu merge, in doi-trei ani, scot ei ceva mai bun, ca asa au facut si cu vista, am rabdare….
Inca nu mi-am facut curaj sa sun la Microsoft sa ii intreb: oare cate licente de windows 7 are voie sa detina o singura persoana? Pai cum de ce? V-am zis …chestia aia cu fericirea…am de gand s-o cumpar. Pe toata.
(acest post este un pamflet, nu are scop publicitar si nu reflecta aprobarea unui stil de viata promiscuu)
“Vin sarbatorile, vin sarbatorile”
Lumea spune ca in aceasta perioada plina de magie trebuie sa fim mai buni, mai linistiti, mai ingaduitori, ca este o perioada de curatire si reinnoire spirituala….Neah, pentru mine este o perioada de agitatie si cheltuiala maxima, o perioada in care goana dupa cadouri este sportul la moda. Prin magazine este o forfoteala asemanatoare celei dintr-un furnicar, iar campioni la forfoteala inutila sunt barbatii care se chinuie sa cumpere cadouri pentru prietene/sotii. Desi unei femei ii poti alege cadoul dintr-o multitudine de categorii, ceea ce nu este valabil si cand vine vorba de un cadou pentru un barbat, ei considera ca este foarte dificil si sunt convinsi ca aceasta goana dupa cadouri creste ponderea firelor albe de par de care sunt mereu raspunzatoare femeile( si nu lipsa de inspiratie a barbatului…).
Uitandu-ma prin magazine am observat ca barbatii cautatori de cadouri se impart in 4 categorii
Neatentul: Este acel barbat pe care il poti vedea la raionul de lenjerie cu cate o pereche de chiloti sexy sau un baby doll de satin in mana, dezorientat, cugetand minute in sir pe tema marimii, sfarsind prin a aborda cate o domnisoara care sa-si dea cu parerea. Si nu pot intelege aceasta dilema a barbatilor cu marimile nici in ruptul capului. Daca iti permiti, moral vorbind, sa ii cumperi lenjerie, este absolut evident ca ai apucat sa ii explorezi corpul si probabil i-l cunosti mai bine ca oricine…cum e posibil sa nu te orientezi asupra unei marimi?
Practicul: Este acel barbat hotarat, barbat de casa, sot si tata, responsabil si bun gospodar, pe care il vezi cautand cadouri pentru sotie la raionul de electrocasnice de unde pleaca, dupa minute bune de comparari, cu un aspirator, un blender, un cuptor cu microunde…ceva care clar pune sotia la treaba, care ii aminteste subtil pe unde ii este locul.
Neinspiratul: Il vezi adesea la raionul audio-video unde sta ore in sir cautand un cd cu muzica preferata a prietenei, pe care evident ca nu o stie, asa ca alege un cd cu un artist preferat de el consolandu-se cu “o sa ii fac o surpriza si daca nu ii place o sa incerc sa o conving sa ii placa, daca nu o conving, oricum imi place mie, la urma urmei intentia conteaza”
Barbatul neprobabil sau putin probabil: Este acel barbat care stie intotdeauna ce isi doreste femeia, care stie marimi, care stie ce design sa aleaga la o rochie astfel incat sa corespunda gusturilor femeii, care stie ce material sa aleaga la un pulover astfel incat sa fie placut nu numai la atingere ci si la purtat, care stie care este piatra norocoasa, metalul la care nu face alergie, autorul preferat, nuanta de ruj potrivita, cremele adecvate tipului de ten….Acest barbat, dupa cum spuneam, este o raritate, o exceptie, o eroare, este ceva foarte greu de gasit, iar atunci cand este intalnit se numeste clar MOS CRACIUN!
magie-blender-artist-satin-cadou-păr-atingere-Mos Craciun – design
un artist l-a atins pe mos craciun pe par pentru ca i-a adus cadou un blender magic si satin cu dizain misto(vreau si eu sa castig,plz)
Toti prieteni mei mi-au spus ca in aceasta perioada plina de magie ,trebuie sa fim alaturi de cei dragi .MOS CRACIUN sper sa nu ma uite nici anul acesta cu un cadou si un design frumos sa-l ating pe mos pe costumul lui cel rosiu din satin .IL astept pe mos craciun sa vina si sa-l trag de par sa-mi arate toate cadourile din sacului lui,am avut si eu un blender dar din pacate sa ars asa ca sper sa-mi aduca mosul unul bun .
Sper ca anul asta Mos Craciun imbracat cu haina de satin sa faca o magie si sa apara numai printr-o atingere pe par a baietelului meu (care din pacate sufera de autism)a unui cadou care sa contina in primul rand multa sanatate dar si un blender
cu un design foarte frumos creat de un artist foarte talentat.
Povestea unui artist neinteles
Cica era odata un unu` care locuia intr-un oras mic si gri si sufletul lui mititel si boem de artist era chinuit de un singur gand si anume k nu-l intelege dom`le nimenea…ce daca il picteaza pe mosh craciun cu un cutit in mana langa bradul imbodobit?? Ce daca cadourile sunt stropite de sange si langa dragutul si magicul semineu zace o femeie cu parul valvoi si ciopartita de zici k a fost bagata in blender?? Ce dacaaaa?
La naiba cu psihiatrul ala nebun care il suna zilnic sa verifice dak si-a luat pastilele si la naiba cu elfii aia gatitzi cu costumele lor din satin verde si cu ranjetele alea tembele intiparite pe fetele tampe si la naiba cu craciunul asta ,”magic”cica!!..
Mergea pe strada si la fiecare atingere a unei persoane de pe trotuar se infiora .Designul cladirilor i se parea o crima monstruoasa, parca toate amenintau sa se prabuseasca si sa-l striveasca…
Da las` ca le arata el tuturor…o sa vada ei…si …gol pusca incepu sa alerge prin mall-ul in care tocmai intrase….
Nu-l trada k e nebun faptul k umbla gol pusca prin ditamai mall-ul ci privirea ratacita si goala aproape la fel k el de goala …si cine naiba s-ar fi gandit k omul ala ravasit fusese in urma cu doi ani directorul executiv al braun !??!!
In camasa de SATIN,
Ii prepar lui MOS CRACIUN
un desert din cel mai bun.
Sunt cu BLENDERUL in mana,
in PAR am o cununa.
Am pus zahar, am pus oua,
asta-i o reteta noua,
pentru mosul cel iubit,
recunoaste, sunt ARTIST!
De DESIGN m-am ocupat
tortul este aranjat.
Iata, este o MAGIE,
langa tort e un CADOU.
Cum asa? Ei na dracie!
O ATINGERE-am simtit
si cadoul a venit.
Il iubesc pe Mos Craciun,
iarasi mi-a adus parfum!
As vrea sa mi te-aduca Mos Craciun
cadou
As vrea sa te-ntalnesc intamplator pe strada
As vrea sa imi zambesti sub brad
Aprinde-mi o tigara a bravada!
Esti arogant, bei doar ienupar
ca si un mare leader rock
Dar cand m-atingi usor pe par
M-agit ca-n blender fara scop
Atingerea privirii tale
Cand imi zambesti ca un artist
Ma-nfioreaza si ma face
Sa cred ca o sa iasa trist
Caci unde in design-ul vietii mele
Din plus satin si acadele
Sa inserez ca intr-o rama,
Niste magie si o drama…
Nu pot sa comentez. Imi zice duplicat:(
Era seara de Craciun,seara plina de veselie si fericire.Copii il asteapta pe Mos Craciun,cu cadouri speciale pentru baieti si fetite.In casele oamenilor fericirea pluteste iar mirosul cozonacilor si a fripturilor delicioase aduc oamenii la masa…In mijlocul iernii,un baietel sta in zapada foarte trist si necajit.Trecand pe acolo,eu l-am vazut.Am comunicat cu el,dorindu-mi sa il fac m-ai vesel si mai fericit.-Buna,ma numesc Madalina,pe tine cum te cheama?-Pleaca si lasa-ma..nu poti sa vorbesti cu un copil care este orfan si lovit de sacul de probleme..Pleaca lasa-ma sa imi traiesc Craciunul cu posibilitatile pe care le am.Mi-e mi sa facut mila de el si i-am zis.-Nu fi trist…am sa te i-au cu mine acasa sa mancam cozonac proaspat de pe vatra,fripturi si merinde delicioase,sa ne jucam cu alti copii,sa ne batem cu bulgarii de zapada ce sa astern pe covorul alb al Craiesii..Haide,vin-o cu mine.-Chiar vei face tu asta pentru mine?…Adica..asta este cel mai mare dar pe care mi la dat Dumnezeu in seara de Craciun..imi raspunse baiatul.L-am luat acasa si i-am dat imbracaminte si tot ce ii trebuia.Am m-ai ajutat si de data aceasta un suflet nevinovat.
vin sarbatorile incarcate de magie si mos Craciun ca un artist face un design frumos de fulgi de nea pe strada pe care eu inca al mai astept cu un cadou frumos si dintr-o data simt o atingere pe par, da e mosul care mi-a adus o rochie din satin si drept rasplata al primesc in casa sa-l servesc cu un suc facut la blender.
Ca un artist, Mos Craciun cu o atingere de satin prin par mi-a adus cadou un blender pe care o sa-l folosesc printr-o magie pentru design!
[...] Apropos de cadouri, nu uitati de Concursul Braun. Mai sint cateva zile, nu multe. Vizitat de 30 ori, 30 in cursul zilei de azi « Calatorie [...]
Urasc Craciunul, cu toate dulcegariile lui.
Urasc brazii, cadourile, luminile, toata viermuiala si nebunia, acest design preprogramat care cuprinde dement pe toata lumea in decembrie, de parca i-ai baga pe toti intr-un blender psihiatric. Nu ai nevoie de un pom impopotonat in mijlocul sufrageriei sa te simti bine, nu ai nevoie sa iti behaie colindatorii in usa pana te trage curentul ca sa simti spiritul de sarbatoare, nu ai nevoie de cadouri stupide de la toti ametitii care nu numai ca nu au nici o treaba cu tine, dar te-au spurcat temeinic pentru ca au fost nevoiti sa alerge sa iti ia tie o stupizenie anosta de cadou in loc sa se reverse comod pe canapea la televizor cu o bere in fata, scarpinandu-se in par si batadu-se pe burta. Nu ai nevoie de o ocazie trambitata ca are atingere de magie ca sa iti cumperi lucrurile de care ai nevoie, sa le invelesti in hartie lucioasa si sa le platesti in rate tot anul. Nu ai nevoie de toate baclavalele alea de urari banale, de muntii de mancaruri cu care indesi frigiderul ca apoi sa rumegi ca disperatul, cu riscul de a ajunge la spital cu cea mai turbata indigestie, nu ai nevoie sa iti vezi toate rudele imbracate in pulovere rosii cu reni crosetati zambind tamp ca si cand te-ar iubi, nu ai nevoie sa te gandesti la un individ dislipidemic cu burta cat China si colesterolul cat casa, barba falsa, si texte dulcege de te irita pana la cverulentza, ca la cel care iti rasplateste efortul de a fi cuminte un an intreg cu chestii pe care le meriti si pe care ti le doresti nespus. Nu ai nevoie de atata lumina pe strazi, de veselia vecina cu debilitatea mintala, atitudinea-toata-lumea-iubeste-pe-Mos-Craciun-si-pe-toata-lumea.
Nu ai nevoie de nimic din toate astea.
Dar daca ai gasi pe cineva care sa te iubeasca, de cineva care sa ti se lipeasca de suflet pana la apnee, care sa nu poata trai o secunda fara tine, care sa te astepte infrigurat de o viata, care sa respire cu grija doar ca sa nu iti trezeasca visul tau de satin, daca ai intalni pe acel cineva asa cum stiu ca astepti in secret si visezi dintotdeauna, de parca vazusei lumea pana atunci printr-un geam nesters, si dintr-o data, o mana miloasa il sterge cu maneca, si te lasa sa vezi, simtind, asa cum trebuie ciresele, iubirea, rasul, soarele, tristetea, fericirea si nefericirea, si pana la urma tot acest amestec complex si vrajit care este viata, atunci ….oh, Doamne…. cat de frumoase sunt, toate, aceste dulcegarii, minunate, ale Craciunului….
Craciun Fericit !
Am sa va spun o poveste veche, care o stiu din strabuni:
Era odata, un taram minunat, cu oameni minunati, fete minunate normal si un Mos Craciun minunat.
Acest pamant era tinutul Mos Craciunului Barba Verde. Tot tinutul era verde, ninsoarea niciodata nu a putut sa vina in acest tarm.Toti erau fericiti, doar ca lipsea mereu atmosfera Craciunului .Mosul era fericit caci era unic, toti ceilalti mosi Craciuni stateau in tinuturi extreme si aprige, insa acest mos era atat de relaxat incat i se releva tinerea pe fatza. De fapt el fusese desemnat cel mai tanar mos Craciun, in varsta de 129 de ani el detine recordul de la varsta de 111 ani.
Toti erau fericiti de acest regat in care Mos Barba Verde era stapan ex ceptandu-l pe Blender, un spiridus loial al lui Mos Craciun. Acest Spiridus era destul de malefic, de cativa ani punea la cale operatiunea NINSOAREA CEA DINTAI.Acesta lua lectii de spiritism de la o vrajitoare ascunsa in acest taram minunat prin cele mai odioase vizuini. Acesta vrajitoare se numea Satin, un nume diavolesc, oamenii alungand-o de mult din cauza numelui, insa ea era o vrajitoare buna. Asadar ea si cu Blender lucrau intens la aceasta vraja. Blender chiar a trebuit sa-i fure mosului 50g de Par verde.
Toate cu toate veni momentul final, le mai trebuiau un singur ingredient. Atingerea mosului in potiunea magica, si consumarea sa. Pentru asta Blender are o noua inspiratie magica, pune potiunea intr un castronel si il minte pe mos caci este ceai, intr-o ceasca cu un design mai ciudat. Mosul incepe sa bea, si afara surprinzator incepe sa ninga in ajunul Craciunului. Mare magie, toata lumea fericita de acest cadou primit, insa marele artist Blender nu-si primi meritele insa nici nu avea de ce sa-i para rau, caci a facut ca fericirea sa atinga inima fiecaruia, ceea ce este un lucru minunat, realizat de oameni minunati. Craciun FERICIT
Se adue un bocanit. Apoi un trosnet. Se tranteste o usa. Se aprinde o lumina. Un domn robust imbracat intr-un costum rosu, cu o curea neagra care-i tine burta imensa. O caciula rosie cu un ciucurash` alb, si o barba albaaa lunga. Un copil urla si fuge spre el, il ia in brate si-i spune “Bine ai venit Mos Craciun”. Batranul il atinge usor pe obraz, apoi ii saruta crestetul gol al copilului, cateva fire de par lipindui-se de buze. Le indeparteaza usor. O batranica imbracata intr-un costum rosu, format din fusta pana deasupra genunchilor si o vesta rosie. Pe sub vesta are o bluza alba, il imbratiseaza soptindu-i la ureche “si mie ce mi-ai adus?”. El zambeste, si scoate din buzunar un cadou. Un cadou invelit in satin rosu. Nu era mare. In el era un blender. Batranica ii spune sfios “as fi preferat un cadou pentru mine, nu unul pentru casa, dar acum, o sa iti fac linistita toate fructele pasta cu el”. Ca sa nu dispara magia dintre ei, copilul aduce un ram de vasc, si sare cu el in mana “hai sa ne pupaaam! Hai sa ne pupaaam!”
[...] Mai avem 2 zile din concursul Braun iar azi, un pic mai incolo, avem un concurs absolut inedit. Cu un premiu absolut minunat ce va fi [...]
Aho, aho!
Mâine anul se-noieste
Mos Craciun chibzuieste
Si începe-a colinda
Pe la case a ura.
Iarna-i grea, omat,magie
Si afara-i galagie,
Semne bune de belsug
Ca si brazda de sub plug.
Mânati mai, hai, hai, hai!
Aho, aho, Plugurel mititel
Cu rotilele de fier,
Plugusor cu sase boi,
Desenat de un artist
Care-i un bonapartist,
Cu atingeri de satin
Poate chiar de crepsatin,
Si design cam futurist
Sau chiar caricaturist,
Plugusor mânat de noi,
Nu ca plugul lui Tarâta
Tras de zece pui de mâta,
Unu-i lung si altu-i scurt
Da-mi blenderu ca sa ma duc.
Roata-n brazda, mai flacai,
Mânati mai si hai, hai, hai!
Si când grâul a fost copt
Treierat si vânturat
În care l-a încarcat
Si la moara a plecat,
Acolo a macinat
Si-a facut un colac pentru sat
Pe piatra morii masurat,
În cuptor l-a vârât prin tinda
Si 1-a scos afara c-o grinda,
Si l-a taiat în doua
Si ne-a dat si noua
Un cadou dac-o sa ploua;
Jupâneasa gazda a facut
Un colac rar
Si-mpletit frumos
Pentru plugarasi scos;
Si cu o atingere l-a taiat în doua
Si ne-a dat si noua;
Si-a trecut mana prin par
plin de neastampar
Am mai avea de urat
Dar nu suntem dintr-un sat apropiat
Ci din loc îndepartat,
Unde iepurele
Sti-a pazi oile,
Iar vulpea gaini nu pofteste.
Mai îndemnati, mai flacai,
Hai, hai, hai!
Mai mânati, maï!
Seara de Craciun
In seara plina de magie
Pe Mos Craciun eu il astept nerabdatoare
Sa imi aduca un cadou si mie
Sub bradul imbracat de sarbatoare.
Rochita de satin cu un modern design
Am asortat-o cu poseta fina,
In par imi straluceste un diamant
Lucrat de un artist cu inspiratie divina.
O mangaiere calda, o atingere usoara -
E mana ta, ce ma trezeste din visare,
Sa imi oferi c-un zambet o licoare
Pe care-ai preparat-o in blender cu indemanare…
Ce gust placut si ce senzatie ciudata -
Imi ard obrajii, mana imi este inghetata
Si de emotie ma simt infiorata
Cand un colind rasuna in noaptea instelata…
Dono, cred ca astea sunt cele mai lungi 10 zile din viata mea
)
Ce sunt zilele? Clipe razvratite… Ei, pret de peste trei sute de astfel de clipe din an, ma zbat sa tin pasul cu furnicarul ce umbreste Pamantul. Si astfel, nu de putine ori, mi-e foame de iubire, dar sunt satula de ura. Si mi-e sete de fericire, dar ma adap cu tristete,… ca un animal haituit caruia nu-i place vanatoarea, insa cata mereu in bataia gloantelor.
Cand viscolul scornit dintre blocurile cenusii isi schimba mirosul de pustiu in aroma de vin fiert si ceai din muguri de brad, franturile de clipe incep sa se schimbe. Cu putin noroc, cei mai batrani dintre heruvimi isi despletesc ramuri de par alb in coltul stelei si vad mai bine tacerea mea si a celor asemeni mie. Apoi, tot ei, pajii intelepti ai cerului, incep sa deretice prin casa Mantuitorului. Printr-un ochean ratacit din vremea lui Noe, in cuferele sfinte, cerceteaza privelistea furnicarului intrat intr-o goana domoala. Nu mai e mult!
Si pentru ca tot ceea ce savarsesc ingerii, savarsesc fara magie, dar cu infinita iubire, lucrurile bune devin cat se poate de firesti, ca niciodata, parca, in cele peste trei sute si ceva de clipe razvratite din timpul anului.
Cu madularele zdrobite de goana zadarnica de pana acum, intr-o ultima zbatere, ma asez langa fereastra… Asemeni unui copil in asteptarea unui cadou, cu o maneca mototolita sterg aburul care invaluie geamul. Si ma uit cu ochii inchisi. Vad aceiasi heruvimi cum imprumuta un blender de la cofetaria din capatul strazii. Urca putin inspre slava, deschid un dulap de gheata si iau din el toate ingredientele necesare pentru o iarna de poveste. Fulgi mari ca in urma cu zeci de veacuri, fulgi mici, cu un design nonconformist, ca acum… Toti, insa, sunt plini de liniste calda. E drept, cate un inger, mai artist din fire, plamadeste fulgi de satin dupa chipul si asemanarea noastra…
Deschid ochii intr-o atingere de ganduri si-mi dau seama ca nu-i in zadar a-ti rataci in suflet macar un dram de credinta. Si strig, alergand desculta in zapada ce-mi ineaca gleznele: CRED! Amintiri cu Mos Craciun imi zvacnesc la tample. Si mai cred ca peste cateva clipe razvratite, mesagerul lui Dumnezeu va zambi, din nou, si la mine in prag!…
Sarbatori fericite, tuturor!
“A fost odata ca-n povesti
A fost ca niciodata,
Din rude mari împaratesti,
O prea frumoasa fata.”
Si era una la parinti
Si artista in toate cele
Dar ea niciodata nu simti
Scumpa satinului atingere
Parul ea si-l mangaia
In timp ce blenderul mergea
Adormind intr-un final
In palatul de clestar
Magia in aer plutind
Se vedea de pe balcon
Mos Craciun venind
Cu sacul greu si gafaind
Cadoul sub brad stralucea
O rochie de satin ea isi dorea
Insa cand dimineata sosi peste palat
Ea gasi o rochie cu design de leopard
Pe la colturi uni spun ca exista Mos Craciun
Ca vine ca prin magie sa ne-aduca bucurie
Vine cu-un blender cadou, cu un design super nou
E-mbracat ca un artist, la moda, nu manelist
Cu costumul de satin, si cu un păr foarte fin
O atingere de-ti da, lumea toata se schimba
La multi ani si numai bine, de la Braun si de la mine!
Ca in fiecare an magia Craciunului bate la usile caselor noastre,iar prima zapada vesteste negresit ca a inceput sezonul cadourilor.
Fulgi nea cad cu miile pe pamantul dornic de ploapuma de omat ce il atinge suav.
Acum este sezonul ,in care artisti intra in comuniune cu natura,in care versurile curg ca un izvor repede de munte prin mintea si inima lor.
Citesc si acum cu aceeasi bucurie scrierile lui Creanga ,care creionau atat de frumos viata ca si fecior neastamparat dornic de aventura.De fapt copilul anima an de an spiritul spiritul sarbatorilor cu scrisorile lui de mic artist catre Mos Craciun in care isi pune dorinta lui cea mai mare,si anume ca si anul acesta sa primeasca un cadou.Acea fiinta mica care zburba precum miei prin zapada,careia neaua ii sta in par de cum cade prima zapada si vine primavara ne arata ca magia exista!Ce ne-am face fara copilarie,fara Mos Craciun?
Nu stiu,prefer sa nu raspund la intrebare.
Si acum imi amintesc prima mea rochita primita cadou.era neagra de satin cu trandafiri pe ea.Designul ei ma cucerise si am imbracat-o in noaptea ajunului ,dupa care am plecat la colindat…va da-ti seama ce am tremurat!
Imi amintesc de mama care isi dorea foarte mult un blender si am compus impreuna o scrisoare pentru Mosul,si minunea s-a intamplat.A primit cadoul dorit!
Cred ca spiritul sarbatorilor nu ar trebui sa se stinga din inimile noastre.Fiecare Craciun aduce bucurie si caldura in sanul familiei -sa nu lasam grijile sa ne copleseasca.
Craciun fercit tuturor!
Mos Craciun exista si stiu ca nu o sa ma crezi dar e admirat de multi ca un artist. O sa spui ca au trecut anii in care credeai in el .. dar eu iti spun ca cine crede si acum in el e magie. Fiecare ne dorim cate ceva si compunem cate o scrisorica. Eu o vad pe mama in bucatarie cum se chinuie si imi doresc sa aiba un blender asa.. sa apara cum ai pocni din degete. Si apoi sa ma ascund sa ii vad surprindere de pe fata. Eu.. imi doresc o placa de par. Am vazut una foarte frumoasa, imi era si frica sa pun mana pe ea sa nu o stric, avea un desing care atragea mai rau ca un magnet. Dupa ce as folosii aceasta placa, toata lumea o sa vrea sa imi atinga parul si stiu ca vor spune: la atingere parca e ca un satin. Cadoul meu e mult visat de mine si stiu ca aceasta scrisorica o sa ajunga la Mos Craciun si o sa vada daca am fost cuminte sau nu .. si dupa caz imi va aduce sau nu cadoul anul acesta.
PS: laptele si prajiturele sunt pentru tine, Mos Craciun. La multi ani .
Draga Mos Craciun,
Stiu ca nu am fost foarte cuminte anul asta, si ca nu am facut destule fapte bune, dar sa stii ca am muncit din greu, si cred ca un mic cadou tot as merita, cum ar fi un blender, sau nu….mai bine stii ce? nu mai bine faci tu o magie si imi aduci o placa pentr par?ar fi mai buna, daaaaa o placa deaia buna cum numai tu ai, sa dea parului meu un design special, si sa il faca fin la atingereca de satin, sa nu mai rada colegii mei, dar tu stii deja asta ca tu esti artist in a ghici dorintele fiecaruia, asa ca sper ca macar tu sa nu a dezamagesti.
pupici si te astept…aaa sa te imbraci gros!brrr!
Se apropiau sarbatorile, iar eu ca un artist ce sunt am luat un blender si m-am apucat sa mixez toate ingrendientele iernii in design-ul propriu. Putina zapada, un brad de Craciun impodobit, chiar si pe Mos Craciun l-am inghesuit acolo, i-am intins inainte barba cu placa sa nu se incurce in brad. Am oferit aceasta mixtura tuturor prietenilor, astfel magia sarbatorilor s-a asternut si peste ei… in schimb am primit multe multe cadouri. Au inceput sa cada primii fugi de nea, cand mi-au atins prima data parul, am simtit pentru prima data finetea lor ca de satin. Cred ca vor fi cele mai frumoase sarbatori de iarna pentru ca am reusit sa le fac exact cum am vrut eu…
e magie adevarata,am un blender ce-i artist!
e cadou de Mos Craciun !
la atingere simti un design ca un păr de satin!
[...] Maine e ultima zi a concursului Braun, bagati [...]
@Iubesc povestirea ta!
Magia sarbatorilor cu Mos Craciun, care vine in casele noastre unde este asteptat ca un artist, imbracat in costum rosu de satin , cu barba lui lunga si parul lui fin, cu atingerea fina ca un fulg de zapada vine cu un cadou un blender cu design special
Atingerea lui Mos Craciun l-a trezit pe baietelul care credea ca niciodata magia unei sarbatori atat de frumoase nu va patrunde in casa lui saracacioasa. Parul lui carliontat si blond parea pictat de un artist indragostit de perfectiune, ochii lui migdalati raspandeau curiozitatea si nerabdarea de a-si deschide cadoul ce era imbratisat de o floare albastra de satin, iar mainile lui se uneau intr-o rugaciune. Ii multumea Lui pentru ca, in sfarsit, Mosul il vizitase. Ani de-a randul il asteptase si il visase ca vine, dar nu intotdeauna visul inseamna si realitate si asteptarea lui durase ore, zile, ani…
Si nu era singurul din casa rasplatit pentru ca fusese un copil cuminte, chiar si mama lui primise ceea ce nici nu indraznise sa spere ca va avea vreodata. Bucataria lor nu era una moderna, aveau strictul necesar, asa ca Mosul s-a gandit sa-i cadoriseasca cu un Blender Braun, de un design ce avea sa aduca vitalitate camarutei in care mama ii gatea mancarurile lui preferate.
Mosul, avandu-l ca sponsor pe Braun, a reusit sa aduca bucurie in sufletul unor oameni simpli.
Trebuie sa credem cu totii in spiritul sarbatorilor si sa nu uitam niciodata de Mos Craciun!
Mos Craciun ca un artist, cu parul lui moale si costumul din satin, cu atingerea lui fina un cadou vine sa puna sub bradutul nostru drag un blender cu design special si parca prin magie ne spune La multi ani!
Magia sarbatorilor m-a invaluit asemenea zapezii ce a invelit de cateva zile orasul, schimbandu-i desingnul, dintr-unul imbibat de praf, intr-unul plin de arome noi si proaspete.Acum pot sa spun ca e pregatit cu mult mai bine decat un artist ce-si joaca rolul pentru a nu stiu cata oara, pentru intampinarea lui Mos Craciun.In aceasta perioada, detin o sumedenie de ganduri ce se amesteca in mintea mea ca intr-un blender.Imi amintesc de serile pe care le petreceam in sanul familiei, imbodobind bradul si asteptand cu nerabdare cadoul mult dorit (as putea sa spun mai degraba, cadourile).E bine ca in acest an ,fulgii de nea s-au aratat mai devreme.Asa ca, mosul nu va avea scuze in cazul in care nu va ajunge la copiii ce au fost cuminti.Pentru a simti din plin atmosfera , am iesit din casa.Vreau ca pentru cateva clipe sa simt cum fulgii albi si pufosi ma desmiarda cu atingerea lor fina , ca de satin.Se pare ca cel mai mult le place parul meu, pentru ca mi-au faurit o si coronita.Nu pot sa fiu decat fericita, deoarece prin atentia pe care mi-au acordat-o m-au facut sa ma simt, chiar si pentru cateva minute, importanta.
Magia sarbatorilor m-a invaluit asemenea zapezii ce a invelit de cateva zile orasul, schimbandu-i designul, dintr-unul imbibat de praf, intr-unul plin de arome noi si proaspete.Acum pot sa spun ca e pregatit cu mult mai bine decat un artist ce-si joaca rolul pentru a nu stiu cata oara, pentru intampinarea lui Mos Craciun.In aceasta perioada, detin o sumedenie de ganduri ce se amesteca in mintea mea ca intr-un blender.Imi amintesc de serile pe care le petreceam in sanul familiei, imbodobind bradul si asteptand cu nerabdare cadoul mult dorit (as putea sa spun mai degraba, cadourile).E bine ca in acest an ,fulgii de nea s-au aratat mai devreme.Asa ca, mosul nu va avea scuze in cazul in care nu va ajunge la copiii ce au fost cuminti.Pentru a simti din plin atmosfera , am iesit din casa.Vreau ca pentru cateva clipa sa simt cum fulgii albi si pufosi ma desmiarda cu atingerea lor fina , ca de satin.Se pare ca cel mai mult le place parul meu, pentru ca mi-au faurit o si coronita.Nu pot sa fiu decat fericita, deoarece prin atentia pe care mi-au acordat-o m-au facut sa ma simt, chiar si pentru cateva minute, importanta.
Eu sunt… Cine am fost ? Un suflet de artist, intr-o lume care sfarteca orice cuvant si il arunca la groapa de gunoi a sentimentelor. Cu o seara inainte primisem o atingere din partea ingerilor cu aripi de satin, care imi ratacisera stele in par. Si imi tapetasem visurile dupa un design romantic. Azi dimineata, insa, in zorii adolescentei mele, m-am trezit intr-un viitor incert. Anul: trei mii de griji, cinci sute de indignari si alte nu mai stiu cate zile de incertitudine… Copilul care odinioara credea in Mos Craciun e de nerecunoscut. Intr-un ciob de geam de speranta ma vad altfel… Sunt un blender in care seva sentimentelor confuze se zbate intre ieri si azi. Sub povara pasilor de rugina, ma indrept inspre niciunde.
Pe la amiaza vietii mele, simt, insa, cum un soare bizar descompune aceasta stare de fapt lugubra. Asfaltul strazilor zdrobit de humanoizi inspaimantatori se topeste printr-o magie.
-Tu cine esti ? –intreb, fara sa ma gandesc macar ca si ea ma va intreba acelasi lucru si nu voi sti ce sa ii mai raspund…
- Un cadou – raspunse ea – un cadou lasat de soarta intre doua lumi, intre doua (ano)timpuri !
Ah, uitasem sa va spun : uneori pe strada Destinului, la rascrucea dintre Aleile Visare si Iubire se pot intampla minuni, mai ales in ajun de sarbatori !…
Asa am intalnit-o pe cea care m-a determinat sa aflu cine sunt. Asa m-am indragostit de cea care m-a facut sa constientizez importanta prezentului. Asa am incrustat pe inelarul de la mana stanga, numele muzei care a dus la nasterea acestei bizare povesti…
Privesc pe geam si astept ca prin magie sa reusesc sa schimb aceasta tara, sa pot pune toate “ingredientele” intr-un blender, sa le amestec si sa iasa un “artist” un roman, caci noi romanii asteptam de 20 de ani sa traim in “satin”. Pana cand se va implini aceasta dorinta vom mai primi fiecare cate un cadou, de la cei care se gandesc si la altii, nu doar la imaginea lor, la cum le sta parul….
Asa ca inchide ochii asteapta sa simti o atingere, deschidei si ai sa vezi ca Mos Craciun exista si rezultatul amestecului este un design de roman asa cum ne dorim toti : “NU TE INTREBA CE POATE FACE TARA PENTRU TINE, INTREABA-TE CE POTI FACE TU PENTRU ACEASTA TARA.”
Craciunul, mult asteptata sarbatoare, plina de povesti, de zambete de copii ce sunt in asteptarea lui Mos Craciun, de cadouri, brazi impodobiti si mancare din belsug. Cred ca ati auzit toate povestile posibile despre el,despre cum totul e minunat, toata lumea fericita si dornica de sarbatoare, dar ce se intampla cand lucrurile nu merg asa, cand oamenii uita de magie. Aceasta este povestea Mariei, o tanara de 19 de ani ce sta cu chirie in Bucuresti pentru ca este studenta la ASE si de curand s-a mutat aici. E primul ei an departe de casa, intr-o lume destul de diferita deoarece Maria s-a nascut intr-un satuc mic si nici nu a visat pana in acest an sa ajunga in capitala. Ii placeau iernile acolo, copiii cu care se juca, povestile batranilor, totul era plin de magie asa cum ar trebui sa fie, dar mai mult de atat mereu era inconjurata de cei dragi. Obisnuia sa cante in corul Bisericii sau la petreceri, era o fetita foarte talentata. Si-ar fi dorit sa petreaca si aceste zile alaturi de familia ei, dar doar ce a fost anuntata ca nu are rost sa vina in sat in vacanta, pentru ca vor trebui sa plece in graba la o alta ruda indepartata si ca se vor vedea dupa sarbatori. Isi cumparase si o rochie superba din satin tocmai pentru a arata cat mai bine la intrevederea cu cei dragi. Putinii prieteni pe care si-i facuse aici s-au intors in oraselele lor. Asa ca in data de 24 decembrie Maria era acasa, singura, se uita la televizor si pe la ora 9 se hotari sa mearga la culcare. Doar ce a pus capul pe perna si simti o atingere pe par, deschise ochii si spre uimirea ei din bucatarie o lumina puternica se facea vazuta. Cu stupoare observa cum un blender cu un design foarte modern se afla pe masa din bucatarie, mai mult de atat acesta trancanea intr-una: ,, Cum e posibil? Dar ti-am zis ca nu asa se face treaba! Tu nu vezi cat dureaza si cata mizerie faci?. Parea ca certa un mixer vechi si ruginit aflat pe un dulap. Maria se gandi ca viseaza, se ciupi o data, de doua ori si totusi nimic nu se intampla. Cand o observa blender-ul ii spuse:
-Aaaa, draga domnisoara pe dumneata te asteptam. Cum e posibil sa nu sarbatoresti Craciunul?
-Cum de vorbesti? Visez nu? Am innebunit cumva?
-Nu, sunt cat se poate de real.
-Ei bine, se pare ca am ramas singura si nu vad rostul unui Craciun astfel. Ce cauti aici?
-Eu pot face foarte multe lucruri intr-un timp foarte scurt, sunt un adevarat profesionist si astfel am fost trimis sa te ajut sa regasesti bucuria si sa-ti dau speranta.
-Dar esti un aparat, cum poti face tu asta?
-Dar eu am mai multa viata in mine decat ai tu in acest moment. Uite un suc plin cu sanatate, asta ar trebui sa te mai invigoreze putin.
Maria lua paharul si dintr-o data se simti plina de energie. Isi puse rochia cea noua pe ea, puse un cd cu muzica de colinde a unui artist preferat de ea. Isi scoase bradutul cumparat cu cateva zile inainte si incepu sa-l impodobeasca cat de frumos posibil. Inainte sa-l termine auzi soneria. La usa ei se afla toata lumea, imbujorata si cu mainile pline cu cadouri. Se pare ca vroiau sa-i faca o surpriza. A fost foarte bucuroasa si vrand sa-i multumeasca noului prieten observa ca nu mai era in bucatarie, disparuse. Dar il gasi mai tarziu intr-o punga de cadou, insa mult mai silentios, nu mai putea vorbi, dar cu siguranta ii putea prepara acelasi suc revitalizant.
Afara ninge cu fulgi pufosi, stropiti cu argint.Zapada se asterne pe pamant, formand lungi troiene calatoare ca o mantie argintie.
Craiasa Zapezii trimite lacrimi inghetate spre Soare, suparata ca dumnealui mai vrea sa dea cate o raza de caldura.Ea trimite un alai de fluturi albi pentru a-i vesti sosirea.
In acea mica magie parca auzeam fulgii de nea cum se certau si se impingeau sa aterizeze pe un loc cat mai rece:
- Hei, tu, da-te din calea mea!
- Ce vrei sa spui?E calea mea!
Si incepura fulgii sa se ia la bataie precum cainele si pisica. Brazii par cercelati cu flori de ninsoare. Printre norii rautaciosi si gri, Mos Craciun, imbracat ca un artist, intr-o mantie de satin stralucitoare isi duce sacul cu mii de cadouri, pe la casele parca adormite ce par niste mosnegi cu cusme albe.
…Si la mine a fost in sufrageria mica, lasandu-mi in tacere cutii care mai de care mai stralucitoare, dar eu , preocupata de jocul fulgilor am ratat si anul acesta intalnirea cu el. Mainile-mi tremurande descopera in cutiile frumoase cadoul mult visat: un blender…UN BLENDER…Doar atingerea aparatului cu design modern ma facea sa visez la zecile de retete care asteptau sa fie readuse la viata. Am aruncat un pumn de fructe si…si…
- Ia da-te prichindelule, imi blochezi calea!zice o capsuna unei fragute mici.
Fraguta ii spuse cu gura pe jumatate deschisa:
- Dar sa stii ca te pot bate, daca ma superi!
- Tu?Sa ma bati pe mine?!Ha!Ha!Ha!…si ii trase o ,,aripa’’ in miscarea blenderului de trimise fraguta pe covorul de frisca.
Iar afara, preafrumoasa Craiasa, asezata pe tronul ei cladit din gheata, ondulandu-si parul cu placa primita (pentru ca toti primesc vizita lui Mos Craciun) privea cu mandrie ulitele incarcate de nameti grei ,care isi jeleau singuratatea ca niste bocitoare intr-un ritual vechi…normal…ea ar vrea ca iarna sa domneasca mereu.
AdinaStefana Diac – 12 ani
Din tolba de satin a lui Moş Crăciun,
Mama a primit cu-atâta bucurie,
Blender de la BRAUN, performant şi bun
Cu design de vis şi funcţii magie.
Atingere uşoară cu un ram de vâsc,
În prag de Crăciun sau de Anul Nou,
Moşul îi aduce, surioarei dragi.
Un Modelator pentru păr – cadou.
În prima strofă (satin, blender, Moş Crăciun, design, magie)
În a doua strofă (păr, atingere, cadou)
Un suflet de artist batut de greutatile vietii s-a apropiat de casa mea tarziu in noapte.
Cu totii asteptam Craciunul,iar mama facea bucuroasa prajituri folosind noul blender daruit de tata.Eu imi admiram rochita de satin ,pe care am cumparat-o deoarece desigul m-a impresionat.Era neagra ,lunga si cu doua stelute,pentru a fi in spiritul sarbatorilor.
M-am apropiat de geam si am vazut faptura aceea careia fulgi de nea ii acopereau parul ud de mult timp.
L-am invitat in casa si atingerea mainii lui m-a facut sa tresat toata!Avea atat de fine si delicate mainile..!
Dintr-o data magia sarbatorilor mi-a cuprins fiinta si am devenit brusc interesata de EL.
Era poet,un poet pierdut in timp,un vizitator in viata asta nesigura.
Ne-am indragostit unul de celalaltsi in curand urmeaza sa ne casatorim..Ce pot sa spun acel Craciun mi-a daruit iubirea vietii!
[...] Nu peste multa vreme anuntam castigatorii la concursul Braun. Cat timp vedeti ca sectiunea de comentarii nu-i inchisa, mai puteti lasa povesti. Odata ce-i [...]
In sala de operatii era un miros greu, de electrocauter ce parjolea sfaraind carnea care se innegrea si se dadea la o parte umilita.Chirurgul ,un Shrek mai putin verde si fara veleitati de artist ci mai degraba brutal, avea broboane de sudoare pe frunte si in par pe care atingerea usoara a compresei sterile tamponata cu grija de mana asistentei nu reusea sa o conteneasca. Pisi isi indesa si mai mult pe nas masca chirurgicala si se bucura ca nu este decat spectatoare.
Curand sangele incepu sa curga nestingherit de nicio ligatura si Pisi se feri taman la vreme de o mica fantana arteziana de sange arterial pe care doctorul o potoli cu o injuratura intre dinti. “Asta nu-l mai prinde pe Mos Craciun, popa il mai rezolva!” Fata se stramba de sub masca, mai asistase la operatii si nu cursese atata sange desi nu se infaptuise prin magie totul ci prin grija , atentie si vase de sange legate cu rabdare. Deodata doctorul fu improscat din cap pana in picioare de sange si prinse cu greu artera nervoasa care bolborosea probabil cuvinte de lauda la adresa lui.Din pacate aproape concomitent una dintre asistente se impiedica de firul electrocauterului pe care il dadu pe jos si-l desteriliza.Incerca sa-si repare greseala inlocuindu-l cu un altul care ghinion nu mergea, si apoi cu un al doilea care se pare ca intrase si el in greva, toate acestea in timp ce doctorul cu nervii intinsi la maxim urla la ea sa-i dea “electrocauterul ala afurisit”. Intr-un final debandada se sfarsi cu aducerea de la sterilizare a unuia functional.
Se facu ora la care Pisi trebuia sa plece, era extenuata psihic si-si jura ca nu o sa se faca in veci chirurg sau ceva inrudit. Iesi in aerul rece al iernii sperand sa lase in urma mirosul ala de parjol care oricum avea sa-i chinuie simturile olfactive macar pana seara. Stia ca daca doarme in seara aceea imaginile de la operatie o vor chinui si-i vor da cosmaruri asa ca incerca sa se concentreze pe ceva placut. Cum ar fi un cadou pentru pitzipoancele ei care o faceau sa rada si o sprijineau de fiecare data cand mai primea cate un bobarnac de la viata sau cand culmea, ceva ii mergea bine.
Seara se prezenta deci la ele cu un blender care starni exclamatii admirative si le lansa invitatia de a veni in club. Asa sigur nu avea sa doarma prea curand. Bineinteles fetele acceptara bucuroase si incepura sa se aranjeze. Pisi isi lua rochia de satin cu un design foarte interesant…a se citi indraznet si se concentra pe cum se machiaza si cum ii sta parul, desi prin capsorul ei cret mai treceau imagini nu prea incantatoare.
Cand iesira pantofii lor de lac calcara pe un covor moale de fulgi care scoasera un scartait…”crepitatii de zapada”- “cum Doamne sa aud eu asa ceva pe pieptul unui om?” rasuna intrebarea vizavi de textele uneori hilare din cartile pe care ea le avea de invatat (preferabil cuvant cu cuvant) pentru a trece examenele. “Ah gata ca ma incrunt si-mi fac urme pe machiaj” isi spuse. “Ma duc sa dansez si maine o iau de la cap” isi zise ca sa sa-si mai domoleasca din vartejul de imagini si informatii ce-i chinuia teasta. “Maine am sa fiu fresh, acum nu am vreme, maine…am toata viata inainte sa ma las chinuita, dar totusi asta o sa fie maine…”
[...] sburlea Says: December 7th, 2009 at 7:02 pm [...]
[...] Participa acum la acest concurs ! Castiga unul din cele 3 laptopuri personalizate eXpertBook Altro Dupa ce te-ai inscris si tu in concurs poti sa-mi votezi lucrarea cu care particip, pentru votul tau mai primesc 100 de puncte, iar daca lasi si un comentariu istet mai primesc 200 de puncte. Concursuri asemanatoare :Castiga unul din cele 100 de premii PhilipsCastiga o placa de par Braun Satin Hair Straightener with IontecCastiga un robot de bucatarie Philips HR 7775 si 15 blendere de mana Philips HR 1372Castiga 150 aparate de ras Gillette Fusion Power Phenom si 50 de memory stick Fusion de 2 GBCastiga 22.400 lei in numerar, o excursie in Slovenia de 7 zile pentru 2 persoane, un set de electrocasnice de bucatarie Gorenje Premii : aparat de ras, blender, placa de par Concurs adaugat in 7 Decembrie 2009 in categoria Concursuri incheiate Iti place concursul ? Trimite-l atunci si prietenilor folosind Yahoo Messenger [...]