Abdomene, nene

Lenea-mi ce va fi cantata in balade (ca am o lene, nene…) ma face nu de putzine ori sa-mi fur caciula. Par exemplu, de la 1 ianuarie conduc fara permis si talon ca mi-e lene sa merg la Politie si sa trec prin toata birocratia aia imbatranitoare si aducatoare de spume la guritza. Mai devreme sau mai tarziu voi fi oprit de Politie, mi se vor cere actele, voi spune ca mi s-au furat, voi fi intrabat cand, voi raspunde ca in 31 decembrie, voi fi intrebat in ce an, voi spune ca “doar” anul trecut, mi se va spune ca a venit vara si eu va trebui sa spun ceva. Nu stiu ce, voi vedea eu.

Tot lenea ma face sa ma feresc de abdomene, nene…Teoretic vreau atat de mult sa am acel abdomen frumos, pachetzele-pachetzele. Am mai vorbit eu de dansul, ma obsedeaza ca nu-l am si probabil nu-l voi avea vreodata. Am in schimb pufosul colacel, imi pot pune pe el cana de cafea si scrumiera. Exagerez, da-l am si-mi vine sa-l iau la pumni. Pentru a scapa de el altfel decat printr-o divina liposuctie (nu voi lasa pe nimeni sa-si infiga un ac in burta mea si sa-mi absoarba slanina), tre sa fac multa miscare si abdomene, nene…Parca cu miscarea mai merge, da’ cu abdomenele…NU! Imi fur caciula. Mi-am luat bancutza de abdomene, sa fie sanatoasa acolo in dulap. Ma intind pe covor, imi propun sa fac 30, pe la 12 ma gandesc ca-s prea multe, eu-sportivul incep sa ma cert cu eu lenesul, eu sportivul trag de mine, eu-lenesul vine cu argumente din ce in ce mai puternice, capul incepe sa-mi tremure, abdomenul sa ma arda, moment in care chiar si eu-sportivul imi spun ca exagerez si or fi mai mult decat sufieciente 20. Chinuite, cu juma de miscare facute. Apoi, evident fug la oglinda si zic “moaaaama, da’ deja se cunoaste!” Se cunoaste fix o laie balaie. Ala cu “moaaaaama” eram eu lenesul. Dar pentru ca sufletu-mi nu e impacat si mintea imi spune ca totusi tre sa fac ceva, recurg la solutii cel putin infantile. Cum ar fi.

Vad la televizor reclama aia cu o centura de ti-o pui pe burta, o bagi in priza, stai vreo 10 minute si freci menta timp in care ea se incalzeste, transpiri, dai burta jos, apar de nu stiu unde pachetelele de muschi si gata, poti sa faci reclama la chiloti de meserias ce esti. Desi nu sint tampit (cel putin asa imi place sa cred), eu-lenesul am pus botul. Si am luat centura. O desfac tacticos, ca deh, problema era ca si rezolvata. Dau tricoul jos, mi-o infasor in jurul colacului, o strang bine si ma bag in priza. Astept. Parca se incalzea asea, un pic. Mai stau vo doua minte. Injcepuse sa se incalzeasca. Mai stau vo 3. Era calda bine. Inca un minut si era fierbinte. Teoretic ar fi trebui sa transpir ca o vita alergata de streche. Practic nu simteam ca-mi curg apele ci doar ca ma arde in draci. Zic stop-joc, ma scot din priza, dau jos centura sa constat raurile de transpiratie. Eram uscat la desertul Gobi, da’ eram rosu ca un rac. Desi nu sint tampit (asa imi place sa cred) ma gandesc ca nu a fost centura destul de bine incalzita. Mi-o repun pe colac, ma rebag in priza si dau la maxim. S-a incins, nene, peste abdomene, de parca ma piscau 1000 de meduze. Desi nu sint tampit (dar incep sa cred dupa faza asta ca sint) mai stau eu asa, vo 2 minute. Pana mi-a venit sa urlu. Ma smulg din priza, smulg centura jos, eram vanat, tumefiat, colacul avea pete-pete. Ma arsesem ca un dobitoc. Nu-s medic, dar arsuri de gradul 1 tot aveam. Transpiratie ioc, colacul la locul lui, doar presupun ca se topise slanina-n el.   

Morala: vrei muschi in loc de colac, fa abdomene, nene (sau tanti) ca altfel iti furi si caciula si-ti arzi si burta.