Achizitia anului!!!

 – Vrei izmene?

– Ce sa vreau?

– Izmene, omule, izmene. Vrei izmene?

– Io?

Eh, discutia asta telefonica a fost purtata intre mine si sotia. Sotia mea. Uite continuarea:

– Pai cum sa poart izmene?! Sint urate. Le poarta batranii.

– Anul trecut in vacanta de iarna te-au durut genunchii. Te vaitai toata ziua ca un bosorog si ai zis ca ti-ar fi prins bine o pereche de izmene. Ai uitat? Unde mergem acum va fi mult mai frig, e vant, e umed, vom fi toata ziua pe strazi, la plimbare. Vrei ori nu vrei izmene?

Mda, asa fusese anul trecut. Dardaisem ca un caine ud pe strazi, abia ma mai tineau genunchii, ma dureau din rarunchi, comentam non stop. Si spusesem, intr-adevar, ca mi-ar fi prins bine niste izmene.

Dar izmene?! Eu in izmene?! Toata viata am urat izmenele. Cand spun “izmene” ma gandesc imediat la un bosorog slabanog la care-i atarna turul izmenelor pana la spatele genunchilor. Si in fata are un sliţ grotesc. Iar izmenele sint trase pana la buric. Si sint bagate in niste sosete hidoase, gri, cu călcâiul fugit intr-o parte. Si poate rupte la degetul mare. Al piciorului stang. Eu sint asta? Eu sint pe cale sa devin asa ceva?! Ingrozitor.

Pe de alta parte da, va fi frig ca la dracu. Sa zicem ca-i dau soţiei ok-ul sa-mi ia izmene. Nu va stii nimeni, voi nu veti spune nimanui, oricum sinteti doar cativa. Asa, deci imi iau izmene. Imi va fi cald si bine. Dar tre sa ma gandesc la niste aspecte. La izmene se poarta si chiloti? Habar nu am. Nu am purtat niciodata izmene. Si ar fi aiurea sa porti boxeri pe sub izmene. Plus ca unii boxeri nu au gaurica intr-o parte ca sa scoti instrumentul deşertării cand trebuie sa te deşertezi. Deci daca vreau sa ma deşertez merg intr-o buda publica, sa zicem intr-un local select, ma proptesc in fata pişoarului, dau jos blugii, dau jos izmenele peste blugi si scot abia apoi instrumentul deşertarii. Asta in cazul in care nu-i o urgenta si pana cand ma decojesc total nu ma deşert in izmene. Care poate ca-s si albe. Sau albastru deschis.

Sau merg la un restaurant select. Si gentilom cum sint imi pun picior peste picior. Si fumez o tigara de foi. Si pantalonul mi se ridica. Si toti oamenii selecti din restaurantul select vad penibila izmeana inghesuita in şoseta mea selecta.

Sau poate ca izmenele sint mai largi, blugii mai stramti, si izmenele imi stau cu cocoloase pe sub blugi. Total artistic. Quasimodo.

Recitind aceasta analiza ajung la concluzia ca nu, inca nu a venit vremea sa-mi cumpar izmene. Dar apreciez grija sotiei si faptul ca e pregatita sa iubeasca si un puhav izmanos.