Harta politica a Europei dupa Primul Razboi Mondial

Dupa terminarea Primului Razboi Mondial s-au produs importante modificari ale frontierelor tarilor europene. In ,,Programul in 14 puncte” al presedintelui american Wilson (din 8 ianuarie 1918) a fost formulat explicit triumful principiilor nationalitatilor care a determinat noua harta politica a Europei. Astfel au disparut patru imperii: german, tarist, otoman si austro-ungar. In cadrul Conferintei de Pace de la Paris (din 1919-1920) s-au incheiat tratate care au consacrat pe plan international aparitia unor state noi, in special in Europa Centrala si de Sud-Est. Tratatele care s-au incheiat au avut scopul trasarii frontierelor pe principii etnice, s-a urmarit ca in interiorul acestor state sa coabiteze cat mai putine minoritati. Pe noua harta politica a Europei au aparut state noi: Ungaria, Austria, Polonia, Cehoslovacia, Regatul Sarbo-Croato-Sloven. Acesta din urma, prin unirea Serbiei cu teritoriile slavilor de sud si cu Muntenegru, a fost numit in anul 1929 Iugoslavia.

In august 1916, dupa doi ani de neutralitate, guvernul roman s-a alaturat Antantei, care dupa victorie era de acord in mare parte cu dezideratul desavarsirii unitatii statului national roman, astfel, participarea tarii noastre in acest razboi alaturi de coalitia franco-anglo-italo-rusa a dat impuls luptei maselor largi populare, pentru realizarea statului roman unitar. Atunci cand armata romana a trecut Carpatii, in vederea eliberarii Transilvaniei, Comitetul Executiv al Partidului Social-Democrat din Romania a sprijinit actiunea de eliberare a provinciilor romanesti aflate sub stapanire straina. Aceasta a constituit suportul moral pentru jertfele grele, umane si materiale date de poporul nostru in timpul razboiului, caci romanii nu au intrat in razboi cu intentie de cotropire si anexiuni, ci din dorinta realizarii Unirii.

Vestea victoriei Revolutiei Socialiste din Octombrie din Rusia a dat un nou imbold actiunilor revolutionare de pe toate meridianele globului, a rasunat ca un indemn inflacarat la lupta pentru realizarea aspiratiilor de libertate si progres ale tuturor popoarelor. Principiile de egalitate si autodeterminare a popoarelor proclamate de tanarul stat sovietic au constituit un imbold in lupta pentru realizarea de state nationale.

Prabusirea tarismului in februarie 1917, intensificarea luptelor revolutionare si de eliberare nationala, infrangerile militare suferite de Puterile Centrale au reprezentat un factor puternic de accelerare a destramarii Imperiului austro-ungar. In anul 1918, pe ruinele acestui imperiu de trista amintire austro-ungar au aparut statele nationale suverane si independente ale popoarelor din Centrul si Sud-Estul Europei: Republica Cehoslovaca, Statul Iugoslav, Republica Austria, Republica Ungara, Polonia si altele.

In aceasta uriasa miscare a popoarelor pentru autodeterminare nationala si inlaturare a dominatiei straine s-a incadrat si lupta poporului roman, pentru realizarea unitatii statale si nationale. Ziarul ,,Miscarea” din Iasi din 6 decembrie 1917 atragea atentia ca: ,,Revolutia rusa nu trebuie privita numai prin efectele ei imediate asupra noastra, ci si prin influenta ce poate ea sa aiba asupra intereselor mari si permanente ale neamului si statului nostru, interese pentru care am pornit la lupta”.

Ideea autodeterminarii popoarelor, proclamata in Rusia, a avut un ecou extraordinar de puternic in cele mai largi mase ale poporului roman. Scriitorul progresist George Ranetti, in ziarul ,,Romania” din 4 ianuarie 1918, referindu-se la perspectiva desavarsirii unitatii nationale a tarii noastre, ca urmarea a afirmarii principiului autodeterminarii, spunea: ,,Evenimentele ce se desfasoara in Rusia ar trebui sa convinga si pe cei mai pesimisti dintre noi, ca niciodata izbandirea idealului national romanesc n-a fost mai aproape”.

In aceasta conjunctura istorica, la 24 ianuarie 1918, Basarabia sub numele de Republica Democratica Moldoveneasca s-a proclamat ,,in unire cu vointa norodului Republica Moldoveneasca de sine statatoare si neatarnata, avand ea singura dreptul de a-si hotara soarta in viitor” (,,Cuvant moldovenesc”, 29 ianuarie 1918).

Ca urmarea a miscarii pentru unitate nationala a luptei si vointei maselor largi populare, la 27 martie 1918, Basarabia s-a unit cu Romania. In ziarul ,,Traiasca socialismul” din 14 noiembrie 1918, se arata: ,,Datorita revolutiei ruse, care a dat tuturor popoarelor din imensul imperiu libertatea de a hotara de soarta lor, Basarabia a putut sa se declare Republica independenta si sa se uneasca cu tara.”

Consecintele prabusirii marilor imperii vecine s-au repercurtat si asupra Bucovinei. George Grigorovici, deputat socialist si secretar al Partidului Social-Democrat din Bucovina, intr-un articol din 11/ 24 octombrie 1918 din ,,Glasul Bucovinei” spunea: ,,Uniunea romanilor este un ideal si o tinta pe care o vor urmari romanii totdeauna si in veci, in tot momentul si in toate imprejurarile. Bucovina trebuie restituita patriei”.

Miscarea revolutionara care viza unitatea nationala a capatat catre sfarsitul anului 1918 forme decisive, astfel la 15/ 28 noiembrie 1918 a fost convocat la Cernauti, Congresul reprezentantilor populatiei din Bucovina, care a hotarat unitatea cu Romania a acestei vechi provincii istorice romanesti, rapita de Habsburgi in 1775.

In toamna anului 1918, evenimentele revolutionare au cuprins intreaga Transilvanie si Banatul. La 1 decembrie 1918, la Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia are loc Unirea Transilvaniei cu tara.

Harta politica a Europei a avut o noua configuratie recunoscuta de tratatele de pace care au avut loc intre marile puteri, insa nu au incetat disputele teritoriale si etnice:

Romania si-a realizat unitatea nationala, a devenit un stat unitar de marime medie.

Ungaria a pastrat din fostul imperiu teritoriile locuite in cea mai mare parte de maghiari.

Statul Cehoslovac cuprindea cehi, slovaci, maghiari si germani.

Franta recupereaza Lorena si Alsacia de la Germania.

Iugoslavia fiind un stat din Europa de Sud-Est cuprindea sarbi, sloveni, croati, albanezi care aveau religii si traditii proprii.

Letonia, Finlanda, Estonia, Lituania s-au format dupa prabusirea Imperiului Tarist.

Noua harta politica a Europei prin tasarea de frontiere a nemultumit unele state (Italia, Germania, Rusia bolsevica si Ungaria), care considerau deciziile Tratatului de la Paris nedrepte:

Italia, la sfarsitul razboiului, nu a primit compensatii materiale, ea considera ca, desi a castigat razboiul, a pierdut pacea.

Germania care a fost infranta si era vinovata de declansarea razboiului a pierdut o parte din teritoriu.

Rusia bolsevica era nemultumita de Tratatul de la Versailles, deoarece nu era recunoscuta pe plan international.

Ungaria era nemultumita de Tratatul de la Trianon (il considera un dictat).

Astfel, prin destramarea marilor imperii si trasarea noilor frontiere ale tarilor europene eliberate, s-a conturat o noua harta politica a Europei.

DISTRIBUIE

RECENTE