Legendarul Faun

Spiritul padurii sau, cu alte cuvinte, zeul padurii este nimeni altul decat miticul faun. Legendara creatura apartine mitologiei romane insa poate fi asociata si cu fiinte din legendele grecesti precum satirii sau chiar zeul Pan. Legendara creatura a padurii ajuta oamenii sau animalele in functie de modul in care acestea afecteaza padurea, locul sau sacru de bastina. Multe legende ii prezinta pe fauni in diverse ipostaze, fie ca adjuvant al omului, fie ca razvratitor impotriva acestuia.

Jovialul faun este o creatura hibrida, jumatate om jumatate capra, partea de sus a corpului, de la mijloc in sus fiind cea de om, acesteia adaugandu-i-se si doua coarne de tap. Legendara creatura nu era altceva decat o manifestare a spiritelor padurii, o intruchipare a acestora menita sa ajute si sa protejeze natura de oricine ar fi dorit sa ii faca rau. Aceasta era perceptia romanilor in privinta creaturii, cel putin. Ei, de asemenea, credeau ca faunii sunt cei care ii pandesc prin paduri in timpul drumetiilor pentru a le face rau, tocmai de aceea, oamenii care se avantau in calatorii de unii singuri prin paduri, locuri salbatice si izolate, se temeau sa nu intalneasca astfel de fiinte. Prin fabule si legende, miticul faun este schitat ca un personaj ce ajuta oamenii la nevoie, care ii ghideaza si salveaza de la pierzanie prin padurile intunecate si necunoscute. Credintele mitologice spuneau si ca hibrizii acestia aveau zei si zeite, Faunus si Fauna fiind zeii ce conduceau aceste „popoare” de creaturi mitologice.

In ceea ce priveste asemanarea dintre fauni si satiri, insa, exista anumite discrepante. Cel putin la inceput, cele doua creaturi din mitologia romana si respectiv greaca erau diferite. Faunii au fost dintotdeauna jumatate oameni si jumatate capre/tapi, in timp ce satirii erau descrisi ca fiind pitici urati, parosi si cocosati cu urechi lungi si cozi de cal sau magar.

Miticul faun a luat calea artistca si a devenit motiv de interes pentru artisti din numeroase domenii. In arta, statuile cu fauni sunt extrem de rare insa cele gasite au fost restaurate la gloria lor anterioara. Majoritatea apartin perioadelor de dinainte de era noastra, din timpul cuceririlor romane in intreaga Europa. Casa Faunului din Pompei este o cladire impunatoare care si-a castigat numele datorita statuii faunului dansator din gradina colosala. In prezent, aceasta poate fi admirata la Muzeul National din Napoli.

In literatura, cel mai cunoscut exemplu al unui faun este cartea Leul, Vrajitoarea si Garderoba scrisa de C.S. Lewis. Domnul Tumnus este un personaj esential al primei carti a colectiei Cronicile din Narnia, iar intreaga idee a acesteia se pare ca a pornit de la o imagine a unui faun cu o umbrela in mana care se plimba prin zapada. Un alt exemplu este si L’apres midi d’un faune, carte scrisa de simbolistul francez Stephane Mallarme. Aici, scriitorul descrie pe larg experientele de ordin senzual ale creaturii mitologice.

Si in industria cinematografica exista personaje de maxima importanta care nu sunt altceva decat fauni. Pe langa ecranizarea Cronicile din Narnia se numara si pelicula din 1981 intitulata Cina mea cu Andre in care faunii se imprietenesc cu un matematician pe care il duc sa il intalneasca pe zeul Pan. Si in cunoscutul film Labirintul lui Pan, regizat de Guillermo del Toro in 2006, un faun o ghideaza pe protagonista peliculei spre o lume de basm in urma indeplinirii unui numar de provocari.

Legendarul faun a reusit deci sa atraga atentia oamenilor inca din Antichitate. Fie ca exista in legende, povesti sau in arta, creatura reuseste sa impresioneze prin maretie, jovialitate, fantezie si tarie. Nu putini sunt cei care utilizeaza acest asa-zis simbol al mitologiei naturii pentru a crea povesti interesante.