Michael Stone: profilul unui psihopat si scara lui malefica

Michael Stone, psihiatru criminalist si profesor la Universitatea Columbia, este o referinta in cunoasterea „anatomiei raului”. El a fost cel care a dezvoltat scara raului, un instrument pe cat de curios, pe atat de izbitor. Aceasta scala isi propune sa fie utila pentru a evalua diferitele grade de agresivitate sau impulsuri psihopatice pe care le poate dezvolta partea cea mai intunecata a fiintei umane.

Sunt cei care definesc „scara rea” ca o coborare in iadul lui Dante , unde fiecare cerc sau fiecare veriga defineste o serie de pacate, de acte a caror perversitate variaza de la cele pe care cu totii le-am justifica sau le-am intelege pana la cele care pur si simplu navigheaza invers. cel mai abject si de neinteles din esenta noastra ca oameni.

„Lumea nu este amenintata de oameni rai, ci de cei care permit raul” -Albert Einstein

Trebuie spus in primul rand ca acest instrument, in ciuda faptului ca a fost dezvoltat de un cunoscut psihiatru criminalist, nu are valoare clinica atunci cand judeca un infractor. Totusi, dr. Stone insusi, precum si o buna parte a comunitatii stiintifice, sustin ca abordarea bazata pe analiza detaliata a peste 600 de infractori este suficient de riguroasa pentru a fi acel lacat de la care sa intelegem mai bine germenul crimei. si insasi cheia raului.

Poate ca scepticismul serviciilor juridice in sine si al comunitatii criminalistice cu privire la aceasta scara a raului deriva din propria sa origine. Intre 2006 si 2008, canalul american Discovery a difuzat un program numit „ Most Evil”In ea, dr. Stone a analizat profilurile diferitelor omucideri, criminali in serie si psihopati. La randul sau, a cercetat sute de dosare penale, abordand metodele si motivatiile.

De asemenea, si prin numeroase interviuri cu nenumarati criminali aflati in inchisoare, a putut sa arate publicului cum si in ce mod a fost articulat faimosul sau instrument de clasificare.

„Amploarea raului a fascinat publicul aproape instantaneu. Este alcatuit din 22 de niveluri in care fiecare tipologie analizeaza variabile atat de importante precum educatia, genetica, problemele neurologice sau factorii de mediu care pot determina aceste acte violente.”

Cu toate acestea,  ceea ce multi experti au vazut la aceasta scara a fost putin mai mult decat pur si simplu senzationalism. Lucrarile ulterioare ale lui Michael Stone denota insa o rigoare meticuloasa si profunda in domeniul psihologiei criminalistice si o ingrijire exceptionala atunci cand incearca sa ne explice ce se afla in acel labirint sinuos si pervers al mintii criminale.

Michael Stone si scara raului

Sa ne punem o intrebare simpla. Ce intelegem prin rau? Ce se intampla daca un barbat il ucide pe altul in autoaparare? Ce se intampla daca o femeie planuieste cu meticulozitate uciderea atacatorului ei, a persoanei care a abuzat-o? Consideram aceste acte ca reflectari ale „raului”? Exista poate o „granita”?

Dupa cum am considerat cu totii de mai multe ori, exista fapte justificabile, altele pe care le putem intelege, dar nu le putem justifica si destul de multe care ne sunt de neinteles. Cu totii avem capacitatea de a fi violenti si agresivi , stim asta, dar exista nuante, exista grade, niveluri, tendinte si dinamici pe care Dr. Michael Stone insusi a vrut sa le defineasca.

Crimele lui Charles Manson, Ted Bundy, Jeffrey Dahmer, John Wayne Gacy, Dennis Rader si alti ucigasi de seama sunt atat de inspaimantator de oribile incat majoritatea oamenilor nu ar ezita sa-i numeasca „rai”, dar apartin oare cu totii aceeasi categorie de „rau”?

Astfel, ceea ce ne diferentiaza unii de altii, ceea ce pune o bariera intre ceea ce este imaginabil si ceea ce nu este, este personalitatea noastra, o parte din genetica noastra, educatia noastra si chiar contextul social in care am crescut . Acestia si alti factori l-au ajutat pe Michael Stone sa-si construiasca scara raului cu urmatoarele 22 de niveluri pe care le vom defini.

Prima grupa: omucidere justificata

Nivelul 1 se refera la autoaparare simpla. In acest caz, nu exista trasaturi de psihopatie si dr. Stone insusi concluzioneaza ca acestor oameni pur si simplu le lipseste orice rau.

A doua grupa: raul prin gelozie si ura

In aceasta a doua grupa sunt incluse toate acele profiluri care comit crime din gelozie, cei care sunt emotionati de razbunare si care sunt, de asemenea, capabili sa se comporte ca complici, pana la colaborarea la un act violent. De asemenea, trebuie precizat ca, in ciuda faptului ca multe dintre aceste persoane manifesta trasaturi narcisiste si o agresivitate considerabila, nu prezinta trasaturi psihopatice. Sa le vedem in detaliu.

  • Nivelul 2 : Crime pasionale comise de persoane imature sau egocentrice.
  • Nivelul 3 – Un exemplu foarte izbitor al acestui nivel pe scara diabolica a lui Michael Stone este Leslie Van Houten. Aceasta femeie era membra a „familiei” lui Charles Manson. O femeie care a putut sa ucida pentru ca i-a ordonat Manson.
  • Nivelul 4 : sunt oameni care ucid in autoaparare, dar nu au ezitat sa inceapa in prealabil incaierarea sau agresiunea in sine.
  • Nivelul 5: oameni traumatizati (dintre care majoritatea au suferit abuzuri) si care, manati de furie, nu ezita sa duca la indeplinire o razbunare eficienta.
  • Nivelul 6 – Ucigasi impulsivi care sunt dusi de o criza de furie necontrolata.
  • Nivelul 7 – Persoane foarte narcisiste care ucid din gelozie din gelozie sau pasiune.

Al treilea grup: perierea granitei psihopatiei

Exista o limita confuza, complexa si haotica in care expertii au mari dificultati cand vine vorba de diagnosticarea profilului psihopat. In acest al treilea grup sunt reuniti toti acei oameni, toate acele comportamente violente care prin ele insele nu urmaresc intotdeauna clar personalitatea psihopata (desi exista trasaturi punctuale sau temporare care o arata).

  • Nivelul 8 : Persoane care manifesta un nivel ridicat de furie reprimata. Sunt profiluri care au nevoie doar de un mic motivator sau de o anumita situatie pentru a „exploda” si a comite un act violent.
  • Nivelul 9: La acest nivel al scarii malefice avem deja iubitori gelosi care au anumite trasaturi psihopatice.
  • Nivelul 10 : iata-i pe clasicii „hitmen”, oameni care ucid cu sange rece pentru bani sau care sunt capabili sa-si ia vieti daca isi stau in calea obiectivelor. Sunt egocentrici dar nu ajung sa formeze o personalitate psihopata.
  • Nivelul 11 ​​: in acest caz, Michael Stone include in aceasta categorie egocentricii cu trasaturi psihopatice mai definite.
  • Nivelul 12 – Oameni care ucid atunci cand sunt incoltiti.
  • Nivelul 13 : aici avem deja ucigasi psihopati care ucid din furie.
  • Nivelul 14 : Sunt oameni conniventi, machiavelici si egocenti, care ucid pentru a obtine profit.
  • Nivelul 15: acest nivel include psihopati care, intr-un atac specific de furie, pot ucide zeci de oameni cu sange rece. Un exemplu in acest sens a fost Charles Manson.
  • Nivelul 16 – Psihopati care, pe langa uciderea, comit acte vicioase.

A patra grupa

In acest ultim grad al scarii raului avem fara indoiala ultimul cerc al lui Dante. Cel mai primar si atavic rau. Vorbim despre psihopati incapabili de a simti vreo remusire si pentru care obiectivul crimei este placerea pe care actul violent in sine le produce.

  • Nivelul 17: ucigasi in serie cu conotatii sadice, fetisice si sexuale. Un exemplu in acest sens a fost Ted Bundy.
  • Nivelul 18 – Asasini care mai intai tortureaza si apoi comit crima.
  • Nivelul 19 : psihopati care mai intai intimideaza, persecuta insufland teroare in victimele lor, pentru a comite ulterior crima.
  • Nivelul 20 – Ucigasi psihotici pentru care singura motivatie este tortura.
  • Nivelul 21 – Psihopati care cauta doar sa tortureze, nu sa omoare.
  • Nivelul 22 : La acest ultim nivel al scarii raului avem tortionarii extremi si criminalii psihopati.

Ted Bundy

Dupa cum am vazut, aceasta calatorie in adancurile raului are multe nuante, astfel incat in ​​unele cazuri nu este usor sa plasezi un  criminal sau arhitectul unui act violent in ea . Putem fi mai mult sau mai putin de acord cu el, putem recunoaste utilitatea scalei raului sau o putem vedea ca o simpla incercare de a clasifica raul cu tenta senzationala.

Totusi, ceea ce reiese din scara raului este ca intelegem din ce in ce mai mult despre mintea criminala si avem instrumente din ce in ce mai bune pentru a o recunoaste. Ceea ce ne-ar trebui acum este sa oferim societatii noastre mai multe mecanisme pentru a evita aceste acte, care in multe cazuri provin din inegalitate, lipsa sau lipsa de radacini.

DISTRIBUIE

RECENTE