Manipularea este un act care implica abuz de putere deoarece implica utilizarea elementelor discursive pentru a controla cunoasterea, afectele si comportamentul unuia sau mai multor persoane. Este adesea confundat sau amestecat cu alte procese similare: argumentarea si persuasiunea, dar nu sunt la fel.
In acest articol explicam ce este manipularea si cum difera ea de persuasiune si argumentare. De asemenea, prezentam cateva exemple de tehnici de manipulare care sunt utilizate frecvent.
A certa, a convinge si a manipula nu sunt la fel
Atat argumentarea, cat si persuasiunea si manipularea pot lua forma discursului oral sau scris si, in termeni foarte generali, servesc la apararea unei idei sau a unei atitudini, deci este foarte usor sa le confundam. Ceea ce le face diferite este scopul urmarit de fiecare, precum si elementele lor particulare.
Argumentarea este o activitate care consta in a da logica si coerenta unei idei pentru a o apara. Cu alte cuvinte, este atunci cand stabilim un argument cu un scop specific: sa justificam sau sa infirmam acelasi argument sau altul.
Pe de alta parte, persuasiunea apare atunci cand argumentul mai are un scop: nu este folosit doar pentru a apara sau infirma o idee, ci are drept scop modificarea comportamentului interlocutorului.
In plus, manipularea este atunci cand argumentul este folosit pentru a modifica sau dirija comportamentul interlocutorului, dar pe baza a doua elemente si scopuri principale: puterea, sau mai bine zis abuzul de putere, care se traduce prin dominatie.
Poate fi foarte subtil (de obicei trece neobservat) si poate constitui fundamentul violentei simbolice, deoarece are ca rezultat favorizarea intereselor unei parti si prejudicierea intereselor celeilalte.
De aceea manipularea poate fi analizata din trei dimensiuni (Van Dijk, 2006): una sociala, care este exercitata de elitele care au acces la discursul public, deci influenta lor este pe scara larga; o dimensiune cognitiva care consta in controlul modelelor mentale si reprezentarilor sociale; si o dimensiune discursiva, care consta in folosirea elementelor lingvistice pentru a putea afecta atat schemele mentale, cat si comportamentul unei persoane sau al unui intreg grup.
Cateva tehnici de manipulare
Studiile asupra modului in care unele grupuri sau indivizi ii manipuleaza pe altii au devenit foarte frecvente in ultimele decenii, in special in domeniul mass-media , al reclamei si al activitatii politice.
Datorita acesteia am reusit sa identificam cateva strategii de manipulare in care putem cadea foarte usor fara sa ne dam seama, atat in relatiile noastre interpersonale, cat si in ceea ce vedem zilnic la televizor sau pe internet.
Desi am putea exemplifica multe altele, mai jos vom trece in revista 5 dintre cele mai comune tehnici de manipulare.
1. Joaca-te cu sentimentele si emotiile
Controlul dimensiunii afective este unul dintre cele mai puternice instrumente deoarece ii face pe destinatari sa-si reafirme opiniile si pozitiile fara sa fi trecut neaparat prin rationament logic, reflexiv sau critic.
Un exemplu ar putea fi activitatea presei galbene, care este cea care exagereaza stirile dand informatiei o nota de senzationalism mai degraba decat de rigoare, pentru ca obiectivul este tocmai acela de a face apel la dimensiunea emotionala a cititorilor si experientele lor anterioare, si Cu aceasta, cresteti vizitele sau vanzarile.
2. Simplificati mesajul si includeti afirmatii puternice
Consta in controlul elementelor cognitive care ne permit sa procesam si sa intelegem un mesaj . Este atunci cand sunt folosite presupuneri rapide si rasunatoare care nu permit posibilitatea unei analize profunde, care practic impiedica in mod intentionat intelegerea argumentului.
De exemplu, atunci cand o mica parte a unui text este tiparita cu litere mari, subliniate si la inceput, ceea ce, pe langa faptul ca ne atrage imediat atentia si activeaza memoria de scurta durata, ne determina sa avem o intelegere partiala sau partinitoare a informatiei .
3. Apeleaza la ceea ce spune sau gandeste o autoritate
Este atunci cand o pozitie este justificata prin prezentarea unei persoane sau a unei figuri care este recunoscuta social ca autoritate competenta. Acest lucru este util, deoarece adesea avem tendinta de a acorda mai multa atentie opiniilor, directiilor sau activitatilor cuiva pe care il admiram sau cuiva care se afla intr-o pozitie de putere.
Aceasta poate implica de la opinia unui preot sau a unui presedinte, la cea a unui artist sau a unui membru al familiei, iar eficienta sa depinde de contextul in care grupul sau persoana isi desfasoara activitatea .
4. Individualizeaza conflictele si fa-i sa creada ca sunt mereu la fel
Este atunci cand o situatie, mai ales daca este o situatie conflictuala, se reduce la ceea ce o singura persoana sau un singur grup de oameni face, spune sau gandeste, ascunzand toate celelalte variabile, agenti sau grupuri care influenteaza sau sunt, de asemenea, afectate de aceasta. situatie. , contribuind la generalizarea cunostintelor, afectiunii, atitudinii sau ideologiei.
Un exemplu il gasim in cazurile care apar atunci cand un atac este reprezentat in mass-media ca un eveniment izolat, sau ca fapta unui „nebun” (cu care suntem invitati sa ne temem de toti cei care sunt poate parea), in schimb. de a fi reprezentat ca rezultat al unor conflicte politice si sociale complexe.
5. Utilizati si consolidati stereotipurile
In termeni foarte largi, stereotipurile sunt calitatile comportamentale care sunt atribuite intr-un mod simplificat si aproape automat unei persoane sau unui grup de oameni.
Ele sunt utile ca tehnica de persuasiune deoarece permit controlul valorilor si judecatilor fara a fi nevoit sa justifice argumentele in profunzime si fara a permite receptorului sa se intrebe pe el insusi pe larg, adica nu este favorizat interesul pentru informatii profunde si reflexive.
